Suricata în acţiune!

Madame şi Click!

Acest articol a fost citit de 1138ori

Dacă mă gândesc la diferenţa dintre a circula cu metroul şi a circula cu RATB-ul, părerea mea este că lumea care circulă cu metroul este mai selectă decât cei care iau RATB-ul. Numai dacă te uiţi la cei care circulă înspre Pipera sau Victoriei. Cei care lucrează în turnuri. Oamenii din turnuri se arată eleganţi, sofisticaţi, aleşi, preţioşi şi importanţi. În RATB poţi să te urci şi fără să plăteşti, la metrou nu prea. Ca atare, şi lumea e mai spălată. Însă doar în aparenţă şi doar la suprafaţă…

Azi de dimineaţă o văz la metrou pe o cucoană bine îmbrăcată şi aranjată citind cu interes Click!. Să mă ierte media buyer-ii, media planner-ii, cei de la marketing, publicitate, relaţii cu clienţii şi toată floarea din media, ba chiar şi cititorii, când zic că publicaţia cu pricina nu încurajează deloc îndobitocirea (aş…), senzaţionalul (aş…), bârfa (aş…) şi de fapt te determină să uiţi care este sensul tău pe planeta asta (vai, nu se poate…), pentru simplul fapt că te face să te gândeşti la toate prostiile de pe lume, mai puţin la de ce faci tu umbră pământului. Nu de alta, dar să n-o faci de pomană. Umbra, zic.

Iar cucoana asta părea să fie ceva de capul ei. Era la vreo 40 de ani, la costum, machiată, coafura facută, unghiile făcute, pantofii mişto, avea servietă, tot ce vrei. Singurul lucru în plus? Click! Nu mi-aş fi imaginat că femeia asta care în aparenţă pare foarte sofisticată avea să îşi spele creierii dis de dimineaţă cu o porţie babană de informaţii care ucid celulele purtătoare de inteligenţă. Se lingea pe degete după fiecare pagină întoarsă, atât de suculent era ce citea.

Cine ştie?! Poate că la serviciu vede prea multe grafice, Excel-uri, este sătula de market brief-uri, de dead-line-uri, de sedinţe, de raportări şi brainstorming, iar acum făcea o pauză. Mă gândesc că prin faptul că Click! nu îţi pune creierul la contribuţie, e ca şi când dormi. Nu? Dormi iepureşte, adică ai ochii deschişi, dar tu de fapt te odihneşti. În concluzie se odihnea şi ea un pic până ajungea la muncă, unde probabil demonstrează zilnic lumii ce om de calitate e ea.

Acuma, şi cel din dreapta şi cel din stânga ei de pe scaun dormeau. Tot aşa: hipnotizaţi de articolul cu potenţa sexuală (bănuiesc, că aştia vând sex şi bârfe). L-am văzut pe primul. A încercat el să stea treaz doar în primele 2 minute după ce s-a aşezat lângă cucoană, dar n-a reuşit. S-a predat până la urmă şi s-a lăsat furat de visare. Aştia doi indivizi din stânga şi dreapta cucoanei, tot curaţi apăreau: palton, fular, încălţări date cu cremă de ghete, servieta etc. Dar acum dormeau şi ăştia.

Dacă stau bine şi mă gândesc, poate că ăsta este publicul OTV-ist. Hm. Corporatiştii de faţadă. Ziua Clark Kent, noaptea Superman (pardon, în cazul lor, Lex Luthor).

Măcar ăia din RATB sunt adevăraţi. Se arată mai primitivi şi murdari, dar fără ascunzişuri. Mda, uitasem că nu haina îl face pe om. Ruşine mie.


4 Responses to “Madame şi Click!

  1. Diferenta intre o linie RATB si una de Metrou e doar aparenta. Intotdeauna teroristii care au jurat moarte sapunului au un atu in RATB ca intotdeauna e mai cald :))

    Apropo de metrou, eram acu vre-o 3 ani intr-una din zile maxim de plictisit si era o duduie pe partea cealalta in fata mea. Credeam initial ca-mi face semne obscene cu limba sau ceva. Nu stiu cata shaorma mancase dar si-a controlat toata dantura dinte cu dinte. Mai degraba as fi preferat sa o mai vad odata pe aia cu gentuta de lac in forma de sicriu(asta e alta poveste spooky) :))

    • Gabitelu

      :)))))) pentru povestile astea traiesc!

      • Si cum spuneam :))
        Era o tipa imbracata aproximativ ca o calugarita, cu bocanci, alba in obraji cu machiaj dinala gen mi-a facut mama ochelari de soare. Pana aici nu m-am speriat, e ceva ce vezi in fiecare zi da’ cand am dat cu ochii de gentuta in forma de sicriu imi alerga inima la 220 in piept.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *