Suricata în acţiune!

Drumul pâinii

Acest articol a fost citit de 2105ori


Sursa foto

Până şi la non-stop se închide de sărbători. Că aşa-i în tenis. Că de aia îi zice “non-stop”, ca să fie închis taman atunci când promite prin numele însuşit că o să stea deschis.

Românul ştie asta. Că va fi închis de sărbători peste tot. Aşadar, îşi face provizii. Din homo sapiens se transformă într-un muşuroi de furnici cărând diverse, îşi îndeasă mâncare în gura, ca veveriţele, şi trage merindele după el în spinare (sau pe capota maşinii) ca un veritabil Moş Crăciun.

Românul mai ştie şi că de sărbători rămâne fără pâine. Aşa e mentalitatea lui. Aşa a fost educat. Aşa ştie el, că poate să aibă oricâtă mâncare ar putea aduna, dar atâta timp cât nu are PÂINE, îl cuprinde disperarea.

De aia toate magazinele de panificaţie sunt asaltate de sărbători. Toată generaţia născută înainte de 90’ ştie despre ce vorbesc. Brusc îi cuprinde pe toţi o isterie soră cu demenţa şi încep să se bată, la propriu uneori, pe ultimele bucăţi de pâine din raftul magazinului! “Pâine, să avem pâine, că e închis!”. “Pâine, maică, să iei pâine, că nu avem ce mânca de sărbători”. Până şi părinţii tăi te întreabă obsesiv “pâine, ai pâine? Îţi dăm noi. Să nu rămâi fără pâine de sărbători!”

“Să nu rămâi fără pâine de sărbători” să nu uitaţi expresia asta. Ea a fost bine înţelenită în conştiinţa românului înainte de democraţie.

Eu nu pot să îi condamn pe oamenii ăştia pentru sechelele suferite. Din păcate îi înţeleg, pentru că cine nu a stat 2 ore în frig şi zăpadă la coadă la pâine, nu ar trebui să aibă nimic de comentat! Eu am stat! Am prins generaţia care cumpăra şi câte 20 de franzele de sărbători. Pentru că nu erau atât de multe magazine ca acum. Era chiar o afacere la un moment dat să ai un magazin de pâine. Eu am prins şi moda cuptoarelor de pâine aduse de turci. Pâine aia turcească super pufoasă şi uşoară, de întotdeauna mai luai una în plus că o mâncai în drum spre casă şi trebuia totuşi când ajungeai acasă să îţi iasă la număr. Pâinea aia care avea model de sită pe fund. Am prins toate astea.

Nu ţin minte de câte ori am stat şi am amorţit de frig la coadă la pâine şi de câte ori pe masură ce avansam la coadă, mă răzgândeam în privinţa numărului de pâini cumpărate. Era întotdeauna un număr în creştere. Te gândeai să îţi scoţi pârleala cumva, că doar n-ai stat de nebun atât de mult timp la coadă. Şi nu luai 20 de franzele, luai 24! Ca şi cum te răzbunai pe timpul pierdut.

Cine ştie câte cărţi aş fi putut citi eu acasă, în căldura de sub pătură, în loc să stau şi să îngheţ aşteptând la coadă?

Astea au fost timpurile. Nu pot alege acum pe cineva pe care să-l acuz de grozăvia asta…

Însă, acum e cazul să încetăm cu isteria şi să ne vindecăm de bolile astea vechi. Există pâine destulă pentru toată lumea! Ar fi chiar cazul să mai renunţăm la ea. Rata obezităţii este în creştere (iată un studiu făcut la americani ce-i drept, pentru perioada 1985-2010, însă nu trebuie tratat singular aici). În plus, din ce se bârfeşte pe la colţuri (căci nu prea au curajul mulţi să spună răstit), pâinea pe care o mâncam noi în urmă cu 25 de ani era mai bună decât pâinea pe care o cumpărăm acum. N-am zis “sănătoasă”, dar… uite, de fapt zic 😉

Fac un apel la calm. Avem pâine, nu mai este cazul să ne ia cu frisoane şi să avem atacuri de panică atunci când ne gândim la sărbători. Să le petrecem în linişte.

Pace vouă, pâinagiilor!


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *