Suricata în acţiune!

Goana dupa actele pierdute

Acest articol a fost citit de 12178ori


Sursa foto

Ma cuprind forme diverse de nedumerire referitoare la multimea de acte pierdute pe care le-am vazut afisate prin diverse locuri de-a lungul anilor. Adica, omul isi pierde actele, cineva le gaseste si le lasa sa zaca intr-un geam, cum ar fi ghereta paznicului. Am vazut asta mai peste tot. Pe la intrarile in facultate (toate cele nshpe mii), in geamul ghiseelor de bilete, peste tot unde este un geam, este si un act pierdut.

Nu s-a gandit nimeni sa incerce cumva sa dea de omul ala ghinionist sau uituc. Cumva, prin aceasta actiune colectiva si tacit adoptata drept cea mai buna abordare, cei care gasesc acte pierdute si le posteaza in geam, spera:
1. ori ca fraierul ramas fara ele mai are drum pe acolo (serios?!)
2. ori un prieten de-al fraierului va recunoaste moaca acestuia (cei care sunt de recunoscut in poze, deci cam 1% din populatie) si ii va spune. (serios?!)
Ori, eu nu stiu ce alta motivatie ar avea cineva sa puna un buletin, o legitimatie sau un oricare act pierdut intr-un geam. Poate e doar la misto. Pe modelul “uite un fraier”.

Am dat o tura rapida pe net si n-am gasit nimic legat de legislatie referitor la ce sa faci cand gasesti niste acte pierdute. Am gasit doar informatii despre cum sa le inlocuiesti, plus niste anunturi de la fraierii care au pierdut acte.

De aici trag doar 2 concluzii: nici lui Sfantu’ nu-i pasa ca tu ai pierdut niste acte, si doar fraierul face niste eforturi destul de minore (in general) ca sa le gaseasca. Asta pana cand se va recunoaste invins de “sistem” si va pica si el in sectorul celalalt al inlocuirii lor.

Asa ca, m-am hotarat eu, ca o Maica Precista ce sunt, sa fac eu un bine fraierilor. M-am decis ca atunci cand voi gasi eu un act, sa incerc sa dau de fraier.

Si vine si ziua cu pricina. Gasesc un portofel cu niste acte, evident fara bani (acuma serios, sa te astepti sa recuperezi si banii e de domeniul stiintifico-fantasticului). Si trec la actiune.

Dupa ce trec de teama initiala de necunoscut (ca atunci cand sari gardul in curtea vecinului, fara permisiunea lui, si nu stii ce pericole te pandesc), incep sa caut o solutie sa dau de fraier, sa ii spun ca actele lui sunt la mine.

In portofel erau un act de identitate, niste carduri bancare, o legitimatie si un act de inchiriere. Actul de inchiriere avea pe el un numar. Sun la el, explic ca incerc sa dau de persoana X, mi se spune sa revin. Intr-un final dau de pagubit (cum ar veni), care printre altele ma intreaba ce si unde l-am gasit, dar si daca mai erau bani in portofel (ba, ej nebun?!), si reusim sa stabilim o zi cand sa ne vedem.

Eh, ce credeti? Dupa toate chinuiala mea, cand a venit ziua respectiva, tipa (fraierul era de fapt o fraiera), n-a venit. Nici n-a catadicsit sa ma sune, ca avea numarul meu, sa ma anunte. O sun eu. Imi spune ca ii pare rau, blabla, o explicatie de doua parale, ca vine ea in alta zi, ca sa il las la intrarea unde l-am gasit. Ca vine ea cand o avea timp.

Pare-mi-se ca este rau sa faci bine unora. Iar de aici o alta nedumerire de-a mea. Daca fraierei nu-i pasa de actele ei, cum de naiba a ajuns sa imi pese mai mult mie?! Cum si prin ce minune s-a intamplat asta?! Naiba m-a pus…

Dupa povestea asta (care nu mi-a fost cu invatare de minte) am mai procedat la fel de 2 ori, insa fara succes. Alti 2 fraieri nu au venit sa isi revendice actele. Iar mie imi pare rau ca nu le-am ars pe rug in Piata Universitatii!! Se pare ca facerea de bine este, intr-adevar, futere de muma.

Asa ca intr-o zi, mi se intampla chiar mie sa mi se fure (mda…) portofelul. Da, cu tot cu bani (vai, nu se poate). Norocul meu era ca n-aveam decat circa 30 de lei in el. Insa, aveam 3 cardul bancare si vreo alte 3 acte importante. Fara buletin, ca am un portofel mic si feminin, cat sa incapa intr-o palma. Mai rau imi parea de portofel in sine, ca n-aveam sa mai gasesc asa ceva.

In momentul ala m-am gandit ca poate Dumnezeu isi aduce aminte si de mine si poate am norocul sa gasesca cineva portofelul meu, si sa fie tot atat de fraier precum am fost si eu in alte dati, incat sa incerce sa mi-l restituie. Tot speram ca poate in incercarea mea desarta de a-i ajuta pe altii in trecut, cumva mi-am adunat ceva ‘puncte’ la Doamne-Doamne, si cumva portofelul isi va gasi calea inapoi la mine… Si am asteptat.

Dupa ce am blocat cardurile (caci nu poti fi niciodata sigur) in primele 5 minute dupa ce mi-am dat seama de furt, am asteptat inca o saptamana sa apara samariteanul. Si n-a venit… Din cauza ca treaba s-a intamplat cu doar 5 zile inainte de concediu, a trebuit sa imi reinnoiesc cardurile, ceea ce m-a costat (ca doar n-o fi vina bancilor ca am pierdut eu cardurile) si oricum te costa orice e legat de banci. Si pac! un milion pe apa sambetei. Mai mult decat banii cash pierduti (sa nu-ti vina sa te zgarii pe ochi?).

Revin din concediu, trec alte 2 saptamani si deja se facea o luna de la incident. Eu tot oftam, dar stiam ca nu mai are rost sa sper.

Intr-o zi ma duc sa platesc intretinerea. Atunci ma opreste administratora blocului sa-mi spuna ca in urma cu 4 saptamani (PATRU!) a sunat la ea la usa un domn sa ii dea portofelul meu, cu acte, dar fara bani (ba, ej nebun?! serios?!). Si ca ea a asteptat ca eu sa vin la ea sa platesc intretinerea, ca sa mi-l dea (ea locuieste cu un etaj deasupra mea!).

In momentul ala nu stiam daca e mai mare bucuria ca l-am regasit, sau furia ca cheltuisem o gramada de bani pe inlocuirea actelor, fiind pe punctul de a inlocui si ULTIMUL act! Iar EA nu s-a sinchisit sa faca nici cel mai mic gest (gen o notita in usa sau in cutia postala) sa imi spuna ca actele sunt la ea!?!

Deci sa gasise un bun samaritean, dar s-a intalnit cu un prost…

Si cu toate astea, n-o sa renunt. O sa continuu sa ii caut pe fraierii ale caror acte le gasesc. Poate nu se face primavara cu o singura floare, dar eu, cel putin, o sa ma simt bine. Fraierii se pot baza pe mine. 😉


2 Responses to “Goana dupa actele pierdute

  1.      Quand on parle du loup, on en voit la queue : Quand on parle d’une personne redoutable (ou, par extension, d’une personne quelconque), elle apparaît.

  2. So typical of Google — 10lbs of shit in a 5lb bag.Pull your heads out of your asses and realize that your Panda update received more negative feedback from your "users" than any other Google update in history!For being as highly educated as your employees are supposed to be, you guys sure do suck at the internet.Please, God, give Bing/Yahoo more of the search market share so I can stop worrying about being at the mercy of a bunch of morons.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *