Suricata în acţiune!

2-3 ciudăţenii politice

Acest articol a fost citit de 1270ori

Sunt un outsider convins al politicii. N-aş semna nimic cu niciun partid nici dacă mi-ar da yacht, o insulă cu acte în Caraibe sau elicopter privat (avioane au toţi fraierii).

Dar oamenii care joacă destinele ţărişoarei ăsteia îmi par ciudaţi rău.

De exemplu, n-am putut niciodată să ascult un discurs de-al lui Boc. Stilul lui sacadat, soldăţesc şi repezit de a vorbi îmi tăia orice chef şi-mi făceau să mi se învârtă urechile în loc! Omul ăsta întotdeauna vorbeşte ca şi când dă raportul în faţa directorului şcolii (care ştim cu toţii cine a fost “directorul” lui).

Dacă e vorba de … vorbe, de câte ori citesc despre indicele de referinţă al pieţei de acţiuni germane, adică DAX 30 (da, ştiu, o complicăciune economică), jur că inevitabil îmi aduc aminte de vorba lui Băsescu “dă dax cam from dă tracs“. Omu’ a vrut să zică că dacii se trag din traci, numai că s-a înţeles că “raţele vin din camioane”. Noah, dacă atâta a putut omul.

Tot despre Băsescu, îl consider as al limbii române (ghilimelele! am uitat ghilimelele pe lângă as), dar nu mai mare decât, să zicem, ambasadorul SUA în România. Adică, o stâlceşte de o termină. Nici eu nu sunt maestră, dar dacă recunosc o greşeală la altul, se cheamă că ştiu mai multe. N-am acum exemple, că nu-i vânez porumbeii ce-i ies pe gură, dar vă rog să observaţi de acum în colo cum pronunţă el litera L. Numai pe bulgari i-am auzit pronunţând aşa. E greu în scris să explic cum 🙂 Rugaţi-l pe un bulgar să spuna, de exemplu, Billa, şi apoi veţi înţelege ce vreau să spun. Apoi, reveniţi şi ascultaţi-l pe preşedinte. E sublim. Parcă nu-i român.

Când mă gândesc la domnul Ungureanu, noul premier, am senzaţia că trebuie să iau imediat poziţia de drepţi! Dar mă cuprinde şi o frică involuntară. Mă simt urmărită, cercetată, anchetată şi controlată. Domne, ce-i asta?! De ce mă simt aşa. A, stai măi, a fost la SIE.

Cel mai periculos lucru, după mintea mea, spus de Ungureanu a fost că el e genul de om care e la 6 dimineaţa la birou. Înţeleg devotamentul faţă de ţară, dar ce-i asta? Adică, nu zic să nu-şi facă treaba, numai că m-am gândit inevitabil cine naiba îi descuie lui uşa la birou la ora aia?! Stai, măi, e şef, are cheie. Ptiu, gata, m-am liniştit. Iarna s-ar putea să fie totuşi o problemă, că nu ştiu dacă sunt drumurile deszăpezite la ora aia ca să ajungă la 6 la birou. Bine, acum că te-ai lăudat, la treabă! Să vedem cu ce folos ai fost atât de devreme în slujba cetăţeanului.

Acum pot să mă retrag liniştită în colţul meu. Trebuia să mă descarc de stilul lui Boc, de raţele lui Băsescu şi de 6 dimineaţa lui Ungureanu. Dar nu te mai şoca atâta, măi fată! Sunt şi ei oameni!


One Response to “2-3 ciudăţenii politice

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.