Suricata în acţiune!

O poză oarecare

Acest articol a fost citit de 2286ori


Sursa foto

Ajung ieri aiurea, ca întotdeauna, într-o pagină pe un site şi văd poza unui domn, un avatar făcut tare prost. Probabil şi-o făcuse singur cu vreun webcam, ceva. De abia i se vedea faţa, pentru că îi bătea lumina de la fereastră din spate. Aşa că zic să dau o minimă mână de ajutor populaţiei posesoare sau doritoare de poze (nu fotografii, ci poze), că prea am ajuns să văd toate strâmbăciunile planetei pe internet. Toata lumea are poze cu care să se laude, făcute peste tot, dar puţini ştiu să nu-mi dea dureri de cap când le văd.

Aşadar, oare cum ar putea oricine să facă o poză cât de cât reuşită?! Şi fără cine ştie ce aparat ultra-mega-şmecher de performant, fără să fii talentat sau să cunoşti toate tainele spectrului luminii, sau alte lucruri tipice NASA. Nu. Cum ar putea un om obişnuit să facă o poză normală?! Să îţi pui şi tu un avatar normal pe messenger, skype, facebook, hi5 sau alte medii prin care mai bântui.

Din observaţiile mele personale, nu trebuie să fii geniu ca să respecţi unele reguli minime. Cum ar fi:

– încearcă să fii perpendicular pe obiect/moaca/personaj. Dacă vrei o poză clasică (gen un grup de oameni, un bust, o pisică, un căţel), cam asta ar trebui să faci. Nu să pozezi de jos în sus, de sus în jos, din stânga, din dreapta, sau din alte unghiuri. Nu, fără unghiuri. Foloseşte strategia KISS = keep it simple, stupid, adică, păstrează lucrurile simple.

nu poza niciodată (decât dacă chiar asta intenţionezi) cu lumina din spatele obiectului/moacei/personajului. Asta face ca obiectul/moaca/personajul să apară întunecate şi să nu se distingă mai nimic.

– la poze de grup, încearcă să încadrezi tot. Atât capetele, cât şi picioarele sau coatele personajelor. Cine ştie, poate Jenică purta nişte pantofi mişto în ziua aia şi vrea să îşi aducă aminte de moment.

încearcă să centrezi obiectul principal pe care îl pozezi. Nu trebuie să fie fix pe centru, că nu-ţi măsoara nimeni poza, dar arată frumos şi echilibrat aşa. În general când te uiţi la o poză, ochiul se concentrează pe centrul ei, şi dacă tu nu ai centrat, ochiul face un efort suplimentar să găsească punctul de interes (adică, ce naiba ai vrut să pozezi). Acest efort suplimentar doare ochiul, şi de aici survin durerile de cap. Deci, descentrat=durere de cap. Evitaţi, zic.

– ca să fie şi mai simplu, încearcă să ţii linia orizontului. Adică, renunţă la ideea (dacă îţi trece prin minte) să faci poze în diagonală, un pic şmechereşte, ci ţine cont să fie cât mai drepte în cadru. Ca şi la punctul anterior, altfel rişti să te apuce durerea de cap. Strâmbăciunile sunt apanajul profesioniştilor (cu sau fără ghilimele).

Cam asta ar fi. Un minim de efort pentru toată lumea.

Am evitat să vorbesc despre pozele cu băieţii cu muşchi photoshopaţi şi dudui cu buze de raţă, că nu face subiectul postării de faţă. Din punctul meu de vedere, astea ar trebui puse la Hall of Lame!

Restul populaţiei fără studii în domeniu şi cu un minim de interes într-ale pozatului, ar trebui să ţină minte doar ideile alea mărunte de estetică de mai sus. Sper ca iniţiativa mea să înfrumuseţeze internetul un pic. Măcar un 0.000001% şi tot am reuşit ceva. 😉


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *