Azi ciocolata e a mia!

Nu vă sună cunoscut? Genius? Timişorenii care cântau “Ola ola e, Macho Man, ola ola e, sexi beibe“? Imposibil să nu ştiţi. Mi-am adus aminte de piesa lor cu ciocolată chiar azi, printre atâtea lucruri frumoase primite.

Printre ele se află şi muuuultă ciocolată şi prăjituri. Dar ţin să avertizez doritorii. Ciocolata, prăjiturile, bomboanele şi orice ridică glicemia (chiar şi dulcegăriile de urări pentru ziua doamnelor şi domnişoarelor) nu sunt dispusă să le împart cu nimeni. 😀

Codul secret de conduită al zilei de azi spune că tot ce primeşti dulce trebuie să îl ţii doar pentru tine. 😉 Nu ştiaţi? Vă spun eu. Nu se cheamă egoism, nu! E dreptul tău de femeie câştigat la naştere. Pentru că suntem nişte doamne.

A atentat azi din priviri totuşi cineva la prăjiturile mele. Au venit doi poştaşi (zău dacă ştiu de ce doi) să-mi lase un plic, iar la plecare, femela poştaş a tras un ochean către bobo ale mele. Acuma, manevra a fost imposibilă pentru mine, că nici de-aş fi vrut să-i fi spus “vă rog, luaţi una!” nu ar fi fost chiar ok, pentru că ar fi trebuit să-i dau şi masculului poştaş, că doar n-avea ciungă în păr doar pentru că era mascul, nu? Iar dilema era că eu rămăsesem cu doar 2 prăjituri. Până mi-a trecut mie şirul ăsta rapid de gânduri prin cap în doar câteva fracţiuni de secundă (ca într-un teatru prin telepatie), oamenii au plecat. Am răsuflat uşurată. Prăji rămăseseră ale mele. Evident, pe urmă le-am ascuns (vai, ce caracter…).

Numai femeie însărcinată să nu fii azi. Probabil aici aş trage linie şi aş face excepţie de la regulă. Kinder-surprise ladies (să mă iertaţi doamnelor), sunt singura excepţie de la regulă. Ele cam au drept de veto. Sunt doamnele supreme. Lor le oferi înainte să vadă că ai ceva. 😛

Restul suratelor întrebate dacă am procedat corect neoferind prăjituri mi-au dat dreptate. Deşi, recunosc, am avut o urmă de îndoială. Dar dacă ele zice, atunci aşa e.

Şi că tot vorbim de mărţişoare, şi o mică întâmplare:
Ea: “Vai, iubitule, ce mărţişor frumos, ce pandantiv minunat. L-ai luat sub formă de trandafir pentru că sunt frumoasă ca o floare, nu-i aşa?”
El: “Nu. Ăla s-a încadrat cel mai bine în buget.”

Doamnelor, domnişoarelor şi (de ce nu) domnilor, să vă bucuraţi de o primavară frumoasă. 🙂