Suricata în acţiune!

Stimată doamnă Almăşan

Acest articol a fost citit de 1881ori


Sursa foto

Nu m-am mai adresat de multicel nimănui, poate din cauză că am zis să nu mă mai las supărată de toţi proştii. Numai că nici “stimată” nu cred că merge bine lângă numele dvs. Iar dvs. nu vine de la ‘dumneavoastră’, ci se citeşte cum se vede: dîvîsî.

N-am idee cine eşti, ce faci, cum te-ai plantat la TVR de atâta amar de vreme, nu mă interesează lângă cine îţi îndeplineşti fanteziile noaptea, cine te-a învăţat bunele maniere, cine îţi e croitoreasă, cine îţi găteşte, pe unde mănânci, cine îţi face freza, cine e dentistul tău, de unde îţi cumperi rujuri sau când îţi vine menstruaţia. Nu ştiu, n-am chef să ştiu şi nici nu sper să aflu vreodată vreuna din aceste trebuşoare.

Nu-i treaba mea, nu trebuie să fie nici treaba altora şi nu o să mă satur niciodată să spun asta: mai vedeţi-vă, băi oameni buni (sau răi), de vieţile voastre!

Însă, măi dragă doamnă, având în vedere că eu îmi văd de ale mele şi nici nu vreau să aflu de ale tale, te-aş ruga să nu mai insişti şi să mă agasezi încercând să explici tu presei scrise, vizuale sau orale de ce naiba te desparţi tu de mult-prea-iubitul (şi poate încornoratul) tău soţ. Pe cine naiba interesează?!

Din popor umbla o vorbă “cine se scuză, se acuză”. Adică, atâtea explicaţii şi lamentări şi cuvinte aruncate grămadă, ca nişte coji de cartofi înghesuite într-un sac mare şi fără fund, toate azvârlite peste public, pe mine una mă irită. Mă irită groaznic. Şi nici n-am pudră de talc să nu fac băşici.

Zău, dragă, dacă îmi pasă mie şi altora care e viaţa ta personală. Şi nu ţi-o zic cu răutate (dacă mai poţi să mă crezi). Sper doar să încetezi. Gheaţa s-a dus odată cu venirea primăverii, dar nervii mei mai patinează uneori şi poate încep să ţip la tine. Te-ai gândit? Sau e prea mult pentru tine să înţelegi?

De la mine putere, iată şi un sfat: nu mai răspunde la telefon când te sună lumea, nu mai scrie prostii pe la gazete, nu mai da interviuri, nu mai nimic. Dacă nu e de interes public, orice verb ai folosi începe cu nu!

Ţine-ţi rufele murdare în coşul tău de acasă. Izmenele murdare put. Put rău. Iar eu de alte duhori n-am nevoie. Nici eu şi nici alţii care trăim oricum într-o ţară cam spălăcită. Lasă-mă să-mi văd de ale mele. Te rog foarte frumos.


6 Responses to “Stimată doamnă Almăşan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.