Suricata în acţiune!

Votaţi! Votaţi să luaţi cârnaţi!

Acest articol a fost citit de 1942ori


Sursa foto

Cand ma uit in jur la alegerile noastre de toate zilele, imi vin tot felul de ganduri in cap, si doar jumatate din ele sunt injuraturi. Pentru ca am drept de vot si ma simt om responsabil, incerc sa imi dau seama, intocmai ca cetateanul turmentat al lui Caragiale, “eu cu cine votez?”. Pentru ca ani de zile la rand am luat-o in bot, acum mi se cere iar sa merg la vot (poezie si alta nu).

Sunt bucuresteanca (mda, “norocul” meu) ca s-o luam cu inceputul. Frumos oras (cand cauti bine), dar prost guvernat. Sau guvernat dezinteresat. Cei mai avuti oameni din tara, noi cica, avem: caini vagabonzi, pisici vagaboande, putina verdeata, strazi prost administrate (gropi, guri de canalizare capcana, borduri aiurea), pomi care se pot rupe si sa-ti cada in cap/pe masina, mii de banci, vagabonzi, cersetori, cladiri in paragina, blocuri bi-tri-multi colore, reclame peste reclame puse pe te-miri-unde, blocuri gri si decojite, soferi grabiti, pietoni neatenti, multe buticuri, baltoace cand ploua, oricine parcheaza oriunde samd, totul garnisit frumos cu multi oameni.. simpli (ca sa nu jignesc).

Citeam azi pe un afis electoral “din respect pentru oameni”. Care respect, bre? Cum ma respecti tu pe mine? A, ti-ai adus aminte ca trebuie sa ma respecti ca sa ai votul meu?! Hai sictir!

Exemplul 1 de respect: De cateva zile vad in intersectia de la mine de acasa, cum dau de zor muncitorii sa monteze niste noi guri de canalizare si niste noi canale de vizitare pentru o retea subterana (gaze, fire electrice probabil sau altele). Mai alaltaieri, au decopertat toata strada (care n-avea nici pe naiba) si au asfaltat-o la loc, apoi au venit astia si sapa din nou gropi in ea pentru gurile de canal respective. Apai asta-i treaba?! Sau aratati ca se munceste acum in prag de alegeri?!

Exemplul 2 de respect: Tot brusc s-a intamplat si sa decoperteze ca apoi sa repare in doar 2 ore o bucata de trotuar nasoala rau de tot, de pe care se macinase pavajul mai ceva ca o plomba de dinti proasta, un trotuar rupt de PESTE 4 ani de zile! De ce tocmai acum v-ati adus aminte de noi? Pentru ca, zic eu, vin alegerile, nu? Cum naiba de pana acum nu s-a putut asfalta/acoperi cu bitum bucata aia nenorocita de trotuar in care imi rupeam picioarele zi de zi si pe care fraierii cu magazine din zona o tot peticeau cu ciment?! De ce tocmai ACUM v-ati gandit sa o reparati?! Pana acum unde naiba ati fost?!

Din cand in cand, cam odata la 4 ani, isi aduce aminte cate un Gigel ca ar cam avea nevoie de aprobarea noastra ca sa fure in continuare, sau din nou (depinde daca a mai fost in functie sau nu). Povestea e veche dar nu se schimba substantial: il vezi zambindu-ti teleghidat (si photoshopat) de pe afisul electoral si iti promite marea cu sarea.

Noi le-am tot dat semnale in ultimii ani ca nu mai credem in gogosile lor, iar de obicei ii pedepsim printr-o prezenta atat de scazuta la vot, incat si puţa de furnica pare mai mare. Asa ca eu zic ca daca fumul nostru greu si negru de trib suparat rau n-a fost receptionat cum trebuie, iar ei ne promit si ne zambesc in continuare inocent fara nicio intentie reala (de care aflam noi ulterior), eu propun o schimbare a strategiei.

In primul rand ne ducem toti la vot! Ca sa nu mai dea vina pe noi ca, vezi Doamne, tara merge prost ca nu se duce lumea la vot, si nu pentru ca se fura ca in codru din ea de catre ‘alesi’. Dar ne ducem toti-toti la vot, de la copii la mosi si babe. Zic copil, pentru ca la 18 ani ce esti daca nu copil?! Apoi votam cu totii, alegem dintre toti mascaricii pe mascariciul sef si ii urmarim aplicarea masurilor promise. 😉

Apoi in fiecare an, sau mai bine la 6 luni, il evaluam. Daca nu face ce trebuie (ce a promis), il punem sa dea inapoi salariul si beneficiile incasate, DAR si jumatate de avere. Insa, ca sa nu fie dubiu ca ar piti banii, ii luam jumatate din averea copiilor, nepotilor, parintilor, fratilor, matusilor etc pana la relatii de rudenie de gradul cel putin al doilea! Pentru ca de la bun inceput de cand gandeste sa candideze sa ii fie teama de popor asa cum trebuie! Lui si la tot neamul lui! (asta cu neamul vine de obicei infasurata ca o shaorma buna intr-o injuratura de toata frumusetea 🙂 ).

Evident, totul sa fie stipulat in contractul de investitura. Probabil asta ar fi o metoda foarte buna de constrangere a candidatilor sa mai promita ceva ce n-or sa faca… (in utopia din mintea mea functioneaza perfect! 😉 )

In al doilea rand, am fost inspirata de un program electoral bine realizat de catre unul dintre principalii candidati la primaria generala. Nu zic care, se stie el. Suna foarte bine ce zice el acolo ca vrea sa faca daca e ales, insa eu as vrea sa le vad mai intai facute, iar apoi sa ii dau votul meu. Evident ca gandesc asa, dupa cate ciorbe m-am fript, a sufla in iaurt imi pare foarte logic!

Cine nu isi doreste un oras fara caini vagabonzi sau sa aiba blocul reabilitat?! Orice om intreg la cap. Dar oare merge invers procesul asta? Sa votez dupa ce vad rezultatele? Ar fi ideal! Ce utopic ar fi sa ii vezi pe toti candidatii ca dau macar o mostra din ceea ce sunt capabili pret de cel putin un an de zile, deabia apoi sa se angajeze in lupta pentru scaun.

Ar putea fiecare sa ia cate o singura problema si sa o rezolve cel putin 50% intr-un an. Unul sa se ocupe de caini, altul de transportul in comun, altul de blocuri, altul de spatiile verzi, altul de cladiri vechi si monumente, altul de curatenie si/sau deszapezire etc. Iar matematica nu-i grea deloc! Pentru ca din ce cunosc, avem in jur de 20 de candidati la primaria generala a orasului anul asta, iar eu cred ca Bucurestiul are cel putin 20 de probleme majore. N-ar fi rau, nu? Sa ia fiecare cate un taur de coarne si sa-l rapuna, nu?

Undeva prin aberatiile mele fanteziste de mai sus, imi pare ca ar fi si un sambure de adevar. Inca nu ma pot hotari daca ideile mele sunt copilaresti sau nu, dintr-un simplu motiv: probleme noastre de oraseni sunt atat de mari si incalcite, incat dupa parerea mea, aia 4 ani de mandat nu sunt suficienti nici daca i-am avea pe toti astia 20 de primari in functiune deodata! Si nici chiar daca ar coopera. Si nici chiar daca n-ar fura deloc! Dar deloc-deloc!

Momentul in care ceva o sa functioneze normal in orasul asta o sa fie atunci cand o sa aud ca primarul nostru merge cu transportul in comun si nu il evita de teama sa nu fie linsat de concetateni. Asa cum se intampla de exemplu, cu primarul New York-ului. Eh, cum ar fi asta?


4 Responses to “Votaţi! Votaţi să luaţi cârnaţi!

  1. ideile nu cred ca sunt rele, din pacate cred ca nu sunt practice …
    in alta ordine de idei, daca imi trimiti pe email o adresa, iti trimit o carte postala din Geneva de care m-am agatat special in acest scop! 🙂

  2. Votarile la noi se traduc defapt asa: votati sa luati carnatul.
    Imi cer scuze daca suna urat dar asta simt :))

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *