Suricata în acţiune!

Ridica-ti capul si miroase trandafirii

Acest articol a fost citit de 1273ori


Sursa foto

Chiar daca sunt prinsa in inchisoarea din oras zi de zi, intre job si casa, ma bucur de putinul care imi iese in cale si imi umple plamanii. Am norocul sa am timp sa observ si micile bucurii ale vietii. Parca era o vorba pe undeva: ridica-ti capul si miroase trandafirii (stop and smell the roses).

Mi-am propus sa imi fac timp sa uit de neplacerile curente.

Si anume ca suntem in campanie electorala si suntem bombardati cu sloganuri disperate care mai ca nu urla la noi ca lupii “voteaza-ma pe mine”, “ba pe mine”. Ca ne zambesc toti fals (de imi vine sa le fac graffiti toate afisele), ca isi insira toti actualii realizarile si blabla. Mie mi se apleaca rau cand ii vad. Nu imi vine sa sustin pe nimeni si imi doresc sa n-am drept de vot ca sa nu ma mai agaseze nimeni! Pentru ca ma simt hartuita.

Si anume ca iar se mai manifesta cate un ungur ca vrea autonomie, ca vorba aia (ca sa il parafrazez) “daca tot e la moda in Europa, noi de ce sa nu vrem autonomie?!“. Il anunt ca in anumite parti ale Planetei este la moda harakiri, iar in alte locuri sunt comunitati intregi de drogati. E buna analogia? Sa nu ma inteleaga careva gresit, am fost inamorata pana peste cap de un ungur din Ardeal in tineretile mele ;). Posibil printre cei mai civilizati si culti oameni din cati mi-au taiat mie calea vreodata. Deci eu personal n-am nimic cu neamul lor. Dar in pace de ce nu putem trai?! Sa traim linistiti ca si pana acum?!

Si anume ca “Trofeul calitatii” nu reuseste momentan sa isi bage ‘victima’/ele la mititica. Si ma face sa imi doresc sa vad toata lupta asta pentru evitarea puscariei indreptata inspre lait-motivul fraierilor de a fi corecti. Daca s-ar depune tot atata efort pentru a face lucrurile cu cap si cinstit, nu am mai avea asemenea procese (vorbeam si eu cu voce tare…).

Asa ca, in asteptarea tuturor deznodamintelor evenimentelor de mai sus, la care se adauga drobul de sare grec si faptul ca nu mai stim cum o sa fie viata noastra in urmatoarele zile, daramite ani, mi-am propus sa miros trandafirii. 🙂 Nu este strategia strutului bagandu-si capul in nisip. E un moment de pauza.

Ma bucur sa aud brostele la malul apei oracaind in fiecare zi. E norocul meu sa trec pe langa ele zilnic. Ce criza in zona euro, ce alegeri locale, ce procese grele? Oracaie ca si cand astazi e ultima lor si pe pamant. Si bine fac. 🙂

Ma bucur ca au inflorit teii. Miros mai bine decat orice parfum produs de oricine de pe pamantul asta! Opriti-va sa-i mirositi. Nu va costa nimic.

Ma bucur ca au inceput sa se coaca duzii. Asa mai am si eu ocazia sa mai fur cate o duda, atunci cand uit ca sunt o corporatista mica si eu…

Ma bucur in fiecare dimineata cand vad porumbeii ca pasc in parc prin iarba. Da, pasc. Iar cei mai zapaciti dintre ei imi taie calea si o iau la fuga, parca se intrec cu mine. Nu zboara. Fug. Ati vazut cat de amuzanti sunt porumbeii care alearga din calea voastra, in loc sa isi ia pur si simplu zborul?! 😀

Iar ultima bucurie este ca s-a intors gugustiucul in cuibul de la fereastra, unde in urma cu 2 luni a incercat sa scoata pui si din motive pe care eu nu le stiu, n-a reusit. Sper ca de data asta sa fie cu noroc. Pariu ca nici gugustiucul asta nu stie ce e aia zona euro si de ce costa benzina cat costa. Iar pe mine, treaba asta ma bucura. Din nou. 🙂


2 Responses to “Ridica-ti capul si miroase trandafirii

  1. vad ca toti sunteti afectati de campania electorala… de cateva zile parca am devenit imun… nu mai vad niciun banner, nu mai aud nicio portavoce, nimic.

    • Gabitelu

      esti fericit, atunci. Mie pur si simplu mi s-a acrit de atatea vrajeli…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *