De ce unele femei se cred mai cu moţ?

Când văd un stereotip, încerc să mă îndepărtez de el. Încerc să îmi depăşesc condiţia umană de a fi supusă greşelilor. Deci, cine zice că femeile sunt nişte şoferi slabi (proşti) merge pe steoritipii. Eu nu, însă, doresc să mă lupt să demonstrez contrariul… Dar nu-mi iese.

Cum aş putea eu să militez pentru egalitate între sexe şi, în particular, că femeile sunt nişte buni şoferi, atunci când mi se tot repetă următoarea scenă?

Într-o zi doream să traversez o stradă care avea două benzi pe sens şi pe mijloc un scuar. Când dau să traversez, mă postez pe marginea drumului, pe trecere (cum ştiu eu, că pietonului i se dă voie să treacă dacă pune măcar un picior pe trecere) şi dau să trec, evident, aşteptând să văd dacă şi şoferul care vine încetineşte. Nu, n-a încetinit, ba chiar mi s-a părut că a şi accelerat… de parcă aş fi putut concura cu el. Aşa că dacă eram o nebună d-aia să încerc să-mi exercit drepturile cu orice preţ, ar fi dat maşina peste mine. Mă uit, şoferul era femeie.

Ajung într-un final la mijlocul străzii, la scuar, şi dau să traversez şi cealaltă jumătate de stradă. Aceeaşi strategie. Arăt că intenţionez să traversez (că doar nu de nebună ce sunt stau în mijlocul străzii…) şi aştept totuşi să văd dacă încetineşte maşina care venea, ca să trec şi eu. Nu, n-ai să vezi. A trecut şi asta de parcă eram invizibilă (paranteză necesară, nu puteam să fiu invizibilă, pentru că intersecţia e largă, fără pomi sau alte obiecte care obstrucţionează vizibilitatea, plus că era şi ziua în amiaza mare). Mă uit, tot o femeie era la volan.

Nici prima, nici a doua femeie nu m-au lăsat să trec, şi nu doar atât, nici măcar n-au încetinit, cum spune la lege că ar trebui să faci în apropierea trecerilor de pietoni. Nu, n-ai să vezi.

Aşa că răsare nedumerirea. Nu înţeleg de ce unele femei şofer se cred mai presus de lege doar pentru că sunt femei şi cred că îşi permit orice. Ca şi când a lăsa să treacă un pieton angajat în traversare pe zebră este o chestiune de politeţe şi nu de legislaţie. Unde se grăbesc femeile astea? La puşcărie?

Toate cele care procedează aşa îmi lasă impresia (sau poate nu e doar o impresie) că ele se consideră superioare cumva celorlalţi şoferi sau consideră că ar avea ceva în plus faţă de ei şi pot face ce vor doar pentru că poartă fustă, au părul coafat la salon şi sunt date cu ruj.

Dragi femei şofer care mai sunteţi de “părere” că a acorda unui pieton prioritate pe zebră este opţional şi nu obligatoriu, vă doresc ca atunci când veţi fi trase pe dreapta pentru diverse abateri de la lege (pentru că imaginaţia mea limitată mă ajută să cred că n-or fi puţine, la aşa comportament…), sper ca poliţistul cu care veţi parlamenta să fie urâcios, eventual misogin, ca să fie imun la genele voastre fâlfâite în încercarea de a scăpa de amendă sau de punctele de penalizare.

În universul vostru limitat la fustă şi în spiritul unui feminism prost înţeles, uitaţi că unde-i lege, nu-i tocmeală şi speraţi cumva prin atitudinea voastră că dacă purtaţi tocuri când conduceţi, va ridică mai sus, nu doar cu 10 centimetri de la sol, ci chiar peste lege.

Oi fi eu de acelaşi gen cu voi, biologic vorbind, dar mă uit la voi şi începe să îmi fie ruşine… Parcă trebuia să fiţi doamne! De fapt, ştiţi ce sunt alea?! Nici eu nu sunt de acord cu cele care cred că dacă sunt femei înseamnă că pot să “îndoaie reguli”, iar în unele cazuri, reguli de bun simţ.

Am întâlnit acelaşi caz de superioritate (nesimţire) şi la o cunoştinţă de-a mea, pe care mi-am permis s-o citez:

“Eu militez pentru egalitatea între sexe. Adică sunt pro, ca tu femeie să ai aceleaşi drepturi ca şi mine. Plecând de la această idee, eu cred că dacă tu ai dreptul, ca orice om, bărbat sau femeie, să mă calci pe picior în metrou, şi să îmi bagi trei coate în ficat, apoi să te comporţi ca şi cum nimic nu s-a întâmplat, şi eu am dreptul, dacă doresc, să îţi sperg mufarina precum i-aş face oricărui cocalar jegos. Aşa că, nu miza pe faptul că esti tipă, mizează pe faptul că eşti om!! Şi, ca oriunde în natură, pe ăla mai mare ca tine nu e bine să îl calci pe coadă!”

Aşadar, doamnele mele care aveţi un cromozon X în plus degeaba, mă faceţi de râs! Îmi e ruşine cu voi, iar acum puteţi considera că arunc virtual cu pietre în voi. Virtual, să fie clar. Ocazional, vă rezerv şi o cheie plimbată pe capota maşinii şi pe portieră, depinde cum vă prind. Ar fi poate cazul să vă întoarceţi la mamele voastre să vă pună din nou lecţia cu bunele maniere, dar să reveniţi şi pe la şcoala de şoferi, ca să revedeţi legislaţia. Ziceam şi eu, poate se prinde ceva de voi. Sau poate voi sunteţi gâşte, iar eu apa.