Aproape am scapat de plagiatori :)

Fiind 3 ianuarie mi-am zis sa scot si eu capul din iesle, ma rog, barlog, si sa dau bineţe tuturor! 🙂 Am stat suficient de mult timp acoperita de stratul de sarmale si caltabos depus pe abdomen si mi-am zis ca e timpul sa imi fac curaj. Ia sa vedem daca imi iese.

E prima zi lucratoare din an si chiar daca inca nu s-au incheiat oficial sarbatorile de iarna, Sfantul Ioan de pe 7 ianuarie fiind ultima zi, iar unii si-au luat liber de la joburi si azi si maine, eu am sa insist pe senzatiile sarbatorilor de iarna. Senzatii cu care ma voi intalni si in anii ce vor urma, pun pariu. Caci ele n-or sa ia sfarsit aici. 😉

Si anume:
-*- la fel ca multi altii, incep sa ma indestulez (ca sa nu zic ca sunt satula) de comportamentul tras la indigo al uratorilor prin sms. Fara intentia de a jigni pe nimeni (desi au mai scris si altii despre asta, deci povara ca as fi o initiatoare a miscarii “anti fie ca” nu mi-o asum) declar ca imi plac oamenii care fac urari simple, PERSONALIZATE si nu cei care:
1. Fie compun un mesaj si apoi il trimit la TOATA cartea de telefoane
2. Fie copiaza de pe internet un mesaj pe care, evident, il trimit la toata lista de prieteni, cunoscuti, amici etc.

Faptul ca ti-ai adus aminte de mine, imi urezi simplu ceva si SIMT ca e din inima (DA, simt si prin sms.. ati fi surprinsi ;)), ma incanta mai tare decat orice lucru pescuit de pe net.

Asadar, am ajuns sa apreciez un simplu, dar eficient, Craciun fericit si La multi ani, decat un mesaj plagiat pe care stiu sigur ca l-au primit toti cunoscutii emitentului. Si asta pentru ca am vazut cu ochii mei. Deci, incercati sa fiti originali, dragii mei, dragii nostri! Simplitatea este raspunsul. Nu sa va dati de 3 ori peste cap, caci nimeni nu se transforma in Fat frumos daca plagiaza. De parca suntem o natie de plagiatori. Eh, de parca…

Asta-mi aduce aminte de o intamplare.

Acum cativa ani, ma prinsese groaznic de tare febra Craciunului. 🙂 La modul serios. Asa ca in ajun am luat telefonul si nu m-am lasat pana nu am trimis sms-uri la toti cunoscutii, fiecare in parte personalizat! Va jur! M-am simtit foarte bine, recunosc. Am simtit eu pentru mine (nu stiu cat au inteles destinatarii) ca am facut ceva cu drag. Dar, sa vedeti ce s-a intamplat. Unuia dintre cei care au primit unul dintre sms-urile astea de la mine i-a placut prea tare se pare astfel incat l-a trimis mai departe. N-as fi aflat daca unul dintre cunoscutii comuni nu l-ar fi primit de fata cu mine.. iar urmatoarea discutie n-ar fi avut loc:
– Ia uite ce sms dragut am primit de la Xulescu!
– Da? Ce sms?
– …. blablabla…
– A, da, EU i-am trimis sms-ul ala….

Nu mai tin minte sms-ul, dar nu m-as mira sa fi ajuns pe vreun site d-asta cu urari pentru persoane aflate in pana de inspiratie. A fost urat momentul?! Mda, nu stiu ce sa zic…. Iar asta era inainte de Ponta si Dotore…

-**- M-am lungit cu prima * asa ca urmatoarele doua puncte vor fi cat de scurte imi ies. Este deja o moda ca in perioada sarbatorilor, de Paste si de Craciun, dar in special iarna, imi pare mie, sa isi aduca aminte lumea ca trebuie sa fie mai buna cu ceilalti, sa daruiasca, sa isi aduca aminte de cei mai putin norocosi etc. Deci (si aici recunosc: sunt rea!) bucurati-va ca in doar cateva zile se termina perioada in care trebuie sa fim buni! Dupa Sfantul Ioan (tineti minte data de 7 ianuarie) putem sa fim rai, indiferenti, egoisti, rautaciosi (la naiba, eu deja am incepus, nu se vede?), sa ne urâm unii pe altii, sa nu ne pese de nimeni si nimic. Trebuie sa fim buni, darnici si altruisti DOAR de sarbatori.

Cam asta ar intelege un copil daca ar urmari un pic lumea adultilor. Cand i-ar vedea ca doar de sarbatori isi aduc aminte sa “faca” pe Mos Craciun si sa daruiasca. Doar in perioada sarbatorilor de iarna se strang cadouri, daruri si lucruri trebuincioase celor de care pana acum am uitat complet! Mi se pare urat. Cu toate ca incearca sa dovedeasca contrariul, acest comportament de acte de caritate din perioada sarbatorilor mie, una, nu imi intareste decat convingerea ca este un fel de incercare de iertare a pacatelor pentru ca in restul anului nu prea ne pasa de cei care au mai putin noroc decat noi.

Doar de sarbatori ne aducem aminte de oameni saraci, bolnavi, orfani, batrani si alte categorii defavorizate. Va reamintesc ca ei nu inceteaza sa existe in restul anului! Vreti sa fiti buni cu ei? Fiti tot anul, nu doar de sarbatori! Cozonacul si bomboanele nu le vor tine burta plina in restul de 330 de zile! Sau suntem prea ocupati cu noi ca sa ne amintim de ei si in august cand lenevin la mare in hamac?! Nu este normal asa ceva.

-***- A treia steluta are legatura cu familia. Am ascultat intr-o zi cateva ore radioul. Sa nu va imaginati ca ma holbam la el, total hipnotizata, ci aveam treaba, iar linistea nu ma ajuta sa ma concentrez pe treburi. In toate orele alea am auzit pe majoritatea DJ-ilor ca urau ganduri bune si alte asemenea de sarbatori. Cum e moda la radiouri. Majoritatea urau lucruri legate de familie. Ne doreau sa fim impreuna cu familia, sa ne bucuram de familie, sa fim fericiti in familie etc. Ati prins voi ideea. Familia era la baza urarilor.

N-ar fi nimic gresit in asta. De fapt, asa s-a format societatea, sa creada ca de sarbatori trebuie sa isi puna familia in centru. Caci, pana la urma se stie, familia este celula de baza a societatii. Doar ca intre timp, societatea s-a modificat. Avem acum cateva mii sau zeci de mii de copii abandonati de parinti care din cauza saraciei s-au dus sa faca un ban gramada in alte tari mai darnice din punct de vedere economic. Este doar un exemplu de categorie ramasa fara elementele care definesc o familie. Iar mie mi se pare ca a le reaminti in mod constant acestor categorii de familie nu le face deloc bine! Dar noi insistam in continuare pentru ca asa am fost modelati in timp. Ca si cand (ma repet) DOAR de sarbatori trebuie sa fim intr-un anumit fel. Si va mai mira ca sarbatorile reprezinta perioada anului cu cele mai multe sinucideri? Cand noi le reamintim constant tuturor, inclusiv celor defavorizati, ca ACUM e momentul sa … etc?

Ca sa nu mai mentionez ca sunt si cei care au familiii, dar acestea sunt disfunctionale. Asadar, parerea mea, ar fi sa ne dorim sa fim alaturi de cei dragi. Ma gandesc ca poate fiecare are pe cineva drag, la care tine, nu neaparat parte din familie. Zic rau?

Cred ca am inceput anul bine. Nu? 🙂 Am mai ars cateva mini-calorii explicandu-ma mai sus ce cred eu despre urari, generozitatea de sarbatori si insistenta pe familie. Dar nu uit sa doresc tuturor celor care trec pe aici (bine fie, chiar si spammerilor 😛 caci azi sunt generoasa) sa aveti un an linistit, sarac in evenimente urate, dar bogat in mici placeri ale vietii. A, si nu uitati, daca puteti sa faceti un bine cuiva, chiar si punctual, nu asteptati sarbatorile. Cea mai buna ocazie este aia pe care o aveti in fata, fix in momentul ala. 😉