Acest articol a fost citit de 2122ori
N-am idee când am făcut tranziţia de la “tu” la “dumneavoastră”, dar nu îmi place defel! E câh! N-am putut să o corectez, să o rog să mă tutuiască sau altceva. N-am putut avea niciun fel de intervenţie. Eram paralizată de eveniment.
Parcă mai ieri îmi ştergea mucii de la nas şi îmi spunea că relaţiile sexuale sunt “un aspect foarte important al vieţii şi ca atare trebuie tratat cu maxim de seriozitate” (citat aproximativ), iar acum mă apelează cu “dumneavoastră”. Poftim?! Dumnea-cine?!
Ce se tot folosesc atâta formulele astea de politeţe, domne?!
Un alt fenomen cu care n-o să mă obişnuiesc în veci, este să-i aud pe prietenii lui tata pe care îi cunosc de când mama m-a făcut, şi care acum au în jur de 60 de ani, că îmi spun “săru’mâna”. Poftim?! Cum de s-a ajuns aici?! Când s-a făcut trecerea de la a le da eu lor “săru’mâna” la a-mi da ei mie “săru’mâna”. Cine l-a ingropat pe “bună”?
O altă treabă cu care nu sunt de acord mi s-a întâmplat cu o babă ginecoloagă (eh, uite aşa îmi vine să-i spun, pentru că mi-i simpatică… aş). De când am păşit în cabinetul ei, mă tot dumneavostrea. Aşa că am rugat-o civilizat să mă tutuiască, căci eu mă simt mai bine aşa. Răspunsul ei “aşa îi tratez pe toţi pacienţii, chiar dacă am şi paciente de 14 ani”. Bă, ej nebun?! Că cică ăsta e respect. Mai lasă-mă…
Altădată s-a uitat strâmb la mine asistenta dentistului când (văzând-o tinerică) am salutat-o cu “Bună”. Parcă îi dăduse foc, aşa mi-a tras nişte priviri! De zici că îi înjurasem tot arborele genealogic. Băi, fraţilor, când îmi oferiţi şi mie un cadrul normal românesc de manifestare?! O societate fără false valori şi cu oameni care judecă în spatele cuvintelor?!
Oare societatea noastră uzează de “dumneavoastră” pentru a crea iluzia unui fals respect, ca şi când poţi să şi înjuri un om, dar atâta timp cât îi trânteşti un pronume de politeţe în faţă este totul în ordine?!
Ce atâta ne domnim şi ne sărutăm mâinile, dar nu suntem în stare să purtăm un dialog civilizat fără să atacăm verbal şi să nu căutăm ceartă?! Nu poţi să deschizi, domne, nicio discuţie pe niciun formum sau blog, să discuţi despre ceva cât de cât controversat, fără ca participanţii să nu îşi sară la gât unul altuia! Niste pacifişti, domne. Niste respectabili…
Oare toţi ăştia care împart “dumneavoastră” pe gratis, cred că doar aşa se exprimă civilizaţia?! Mai bine aţi avea grijă la porumbeii pe care îi scoateţi pe gură şi la a vă păstra cumpătul atunci când discutaţi! Şi dacă tot sunteţi nişte domni, v-aţi abţine, de exemplu, să nu mai scuipaţi pe stradă că mă oripilez până în măduva spinării de bădărănismul vostru! (asta e aşa, un pic pe lângă subiect, dar destul de relevantă, cred…).
Am auzit de curând că într-o zonă din Franţa s-a renunţat la denumirea de “domnişoară” din înscrisurile oficiale. Super idee!! Motivul ar fi că femeia n-ar trebui definită după starea civilă. Chiar, ce-i prostia asta? Cum am văzut în acte la noi, un alt exemplu: 1. Necăsătorit. 2. Căsătorit. 3. Divorţat. 4. Văduv. Chiar aşa, omului crezi că-i e comod să scrie mai multe informaţii decât doar dacă e căsătorit sau necăsătorit?! E ca şi când completezi în formulare dacă ai avut sau ai înca boli venerice. Apără şi păzeşte…
Revenind la “dumneavoastră”, personal mi-ar plăcea renunţarea la toată familia pronumelor de politeţe. Ca la americani, ei au doar “you” (tu). Asta nu înseamnă că respecţi omul ăla mai puţin sau mai mult. Cred că tonul face muzica şi nu prefăcătoriile astea lingvistice.
Care-i de acord să ridice mâna.
2 Responses to “Făi, doamnă”