Fascinaţia zilei de 29 februarie

M-a fascinat întotdeauna ziua asta care apare din când în când în calendar. Dacă n-ar fi ea, azi ar fi fost deja 1 martie (ura! mărţişoare :D), e ca şi când amână un pic febra primăverii. Eu una am tresărit azi pe stradă când am văzut o fetiţă cu buchete de flori („e deja 1?!”), mi-am readus aminte că e an bisect şi de-abia mâine e 1, nu azi.

Până una-alta, trebuie totuşi şi cei care sunt născuţi la zi însemnată (căci sunt nişte speciali) să îşi sărbătorească şi ei ziua cumva (m-ar interesa, de curiozitate, să ştiu câţi oameni sunt născuţi în toată ţara pe 29 februarie, ştie careva?!).

Eu nu sunt născută într-o zi cu vreo însemnătate anume, adică, nu-s nici de revelion, nici de Crăciun, nici de vreun sfânt anume. Poate mi-ar fi plăcut, deşi aud de la cei care sunt născuţi în astfel de zile că nu-i aşa de plăcut să primeşti doar un singur cadou. :PEu zic că în vremurile astea e bine că-l primesti şi p-ăla, că pe ‘praful’ ăsta… Sau poate rişti şi să uite lumea de tine, fiind preocupată cu sărbătoarea din calendar. (Să fii născut de revelion şi să nu ştii când te sună lumea dacă îţi spune la mulţi ani de anul nou sau la mulţi ani de ziua de naştere.. bizar, nu?)

Încerc să-mi imaginez cum e să fii născut pe 29 februarie şi să nu te sune cunoscuţii decât doar o dată la 4 ani să-ţi ureze la mulţi ani?! Cum e să te bage lumea în seamă atât de rar? Probabil că eşti un om econom pentru ei, că trebuie doar o dată la 4 ani să îţi ia cadou. Pe de cealaltă parte, trebuie să fie un cadou mai cu greutate, tocmai pentru că e atât de rar.

Sau cu câtă dezamăgire trebuie să răspunzi la telefon în ceilalţi ani, când lumea te sună fie pe 28 februarie, fie pe 1 martie să îţi ureze la mulţi ani. Să zici pe 28 februarie „mulţumesc, dar nu e azi, e mâine” sau pe 1 martie „mulţumesc, dar nu e azi, a fost ieri”. Bănuiesc că te obişnuieşti cu timpul, nu? 🙂

Ce-mi pare rău anul ăsta pentru cei născuţi într-o zi de 29 februarie, este că măcar n-a picat în weekend, să sărbătorească şi ei cum trebuie, cu o petrecere de pomină, că tot e aşa de rar evenimentul. Însă poate e scuza perfectă să nu faci un party dacă nu te ţin buzunarele sau nu vrei. Sau poate faci acasă un mic party, să-ţi sperii vecinii (drept răzbunare pentru bormaşină) 😛

…mi-am adus aminte de bancul cu Bulă:
Bulă completează o fişă personală pentru angajare. La data naşterii trece 15 august.
– În ce an? întreabă funcţionara de la oficiul forţelor de muncă.
– În fiecare an!