Inca nu ma pot obisnui ca ne stim atat de bine, ca de-aia tot strigi dupa mine “buna”, “ce faci, pisi”, “saru’ mana” si alte lucruri cand trec prin zona. Sa stii ca special m-am aranjat pentru tine azi de dimineata in oglinda si m-am imbracat la costum, ca sa fluieri tu dupa mine. Am eu asa o placere maxima cand ies din casa dimineata si trec pe langa un santier (cum e mai tot orasul de ani de zile), pe langa o spalatorie auto, pe langa niste unii ca tine care se scarpina la.. (sunt o doamna, n-am sa zic), sa te aud ca ma bagi in seama. Sa stii ca tu esti ultima mea speranta si daca nu erai tu, eu ramaneam nebagata in seama.
Da, sa stii ca altul mai breaz decat tine care sparge seminte, e tot manjit cu vaselina si negru de praf, n-o sa gasesc!
Daca ma uit inspre tine, fie ca te injur sau nu, imi bagi alte replici, gen “unde te duci?”, “ce frumoasa esti” sau “iesi cu mine la o cafea?”. Daca nu ma uit, e cam acelasi lucru, incepi cu “hai, pisi, de ce nu ma bagi in seama?”, sau “pisi, de ce esti rea?”, sau “hai, diseara la o cafea.. ce zici?”. Da, mai, arlechinule, o sa ies cu tine. Cand or zbura porcii si cand o cadea asteroidul fix pe cosul casei tale. Eh, in ziua aia sa stii ca te voi ruga EU sa iesim.
Pana atunci, iti propun eu asa, ca intre noi doi (ca tot ne cunoastem bine, nu?) sa te mai speli un pic, sa te mai tunzi pe-alocuri, sa rezolvi si treaba parului din nas si negrului de sub unghii, iar apoi poti sa agati. Pe cine vrei tu. Sau poate n-o sa mai ai curaj ca n-o sa mai ai salopeta pe tine? Iar agatatul cand esti imbracat la costum cred ca se face un pic mai subtil, asa-i, “iubite”?