Acest articol a fost citit de 1459ori
Pana cand..
Eh.. pana cand a intervenit treaba cu usile. Adica, cele de la dulapul de deasupra chiuvetei. M-am apucat sa le scot din balamale, ca sa le curat si pe cant (din pacate chiar era nevoie).
Evident, eram singura acasa, ca de n-as fi, n-as mai povesti. Asa-mi place sa fac curat. Daca e cineva in casa, ma incomodeaza. Nici nu mai stiam cum sa scot afara din casa restul populatiei, sa se duca la munca, la cumparaturi, oriunde, numai sa ma lase singura. Pe modelul “tu n-ai treaba?”.
Cand am ajuns la usi, am cautat trusa de surubelnite, am gasit capul care trebuie (da, da, fetelor, un aspect important:P) si le-am desurubat. Nu stiu cum naiba am numarat eu acolo, ca din 4 suruburi per usa, imi ieseau doar 3. Imi zic ca nu-i bai, merge si cu 3 (hahaha, ce rad cu lacrimi cei ce au mai montat balamale!). D-apai cum, Bula, sa mearga in 3?! ca 2 dau rotatie, si 2 fixeaza. Mama ta de inginerita ce esti!
In fine, am numarat bine in final, ca alea 3 erau de fapt 4 (unul ramasese pe usa). Pana la urma eram in grafic.
Apoi a inceput nebunia. Era o zi foarte calduroasa. Sa ma fi vazut in tinuta sumara, sus pe scaun cu usa in brate incercand sa o pun inapoi pe balamale!… Deci, asa ceva! Zau, ca nu credeam sa fie mare inginerie, pana cand am strans suruburile si usa nu se mai inchidea! Ramanea deschisa la un unghi de 45 de grade. Cred ca imi facea in ciuda!
Dai si lupta, slabeste, strange, apoi iar slabeste, iar strange, da-o jos, pune-o la loc… si tot asa. Pana cand, la o proba, hap! S-a inchis! N-am mai modificat nimic. “STOP!”. Dar cand am montat-o si pe a doua, sa vad ca nu se inchide din cauza primei. Tulai, Doamne! Nervi. Ia-o de la capat!
Intr-un final, dupa vreo ora (jur ca daca asa de grea e meseria asta, nu ma apuc), am reusit! Le-am pus strambe! Dar macar se inchid. Ieei! Daca totul se desfasoara normal, nu cad. In schimb daca vine vreun Godzilla care sa se agate de usi, vom avea niste probleme. 😀