Suricata în acţiune!

Locuiesc langa bordel

Acest articol a fost citit de 1467ori


Sursa foto

Fiecare om se asteapta cand vine acasa sa gaseasca o oaza de liniste. Acasa inseamna pentru mine, cel putin, locul in care nimeni nu ma deranjeaza. Unii o iau razna ca sa fie in lumea lor, eu ma consider acasa in lumea mea.

Traiesc eu cu iluzia asta ca acasa este cel mai bine si n-are cine sau ce sa ma deranjeze. Atata timp cand e curat, miroase frumos, e relativa ordine, am curent, apa, caldura si ceva de mancare, un pat pufos si televizor, dar si o carte buna asortata cu noptiera. Aici e raiul pe pamant.

Asta credeam eu.

Urasc intrusii. In micul meu colt de rai n-au ce cauta altii pe care nu-i las eu. Am principii putine de viata (ele erau mai multe, dar le tot darama unul-altul), si printre ele este cel conform caruia fiecare poate sa faca ce vrea, atata timp cat nu il deranjeaza pe cel de langa. In cazul meu, poti sa te dai si cu capul de pereti, atata timp cat nu ma afecteaza pe mine. Nu de alta, dar dupa aia ma imburic si fac ca toate aratarile…

Asa ca nici pe langa casa mea nu e bine sa stai neinvitat. Aici imi place sa fiu anonima, sa nu ma bage nimeni in seama.

Evident, insa, ca asta nu se poate intampla cand locuiesti la bloc.

Iar eu chiar daca locuiesc aici de cand m-am nascut (asa a fost sa fie si imi place ca am o traditie :P), aflu dintr-o discutie absolut casual, de la presedintele blocului, ca intr-un apartament inchiriat de la unul din proprietarii din bloc (om respectabil cat timp a locuit aici) s-a desfasurat o activitate video-chat-bordel.

Cand am auzit video-chat, nu m-am schimbat la fata. Insa cand mi-a spus desfasurare de forte dupa ce a banuit ca este mai mult decat chat, am cam ramas fara replica. Sunat la politie; venit proprietarul; evacuat casa cu scandal! Proprietarul daduse apartamentul in administrare unui broker imobiliar. Unei agentii.

A fost primul caz in care curiozitatea vecinilor si implicarea lor de tip detectiv de serviciu, a fost benefica! In general iti vine sa arunci cu pietre dupa ei cand isi baga nasul in oala ta. Dar acum fu ok. Unii au observat folia de aluminiu din geam, altii culorile becurilor care sunt altfel in fiecare noapte, iar altii au numarat cati si cand intra in acel apartament. Si astfel s-a descoperit bordelul…

Eu nu pot sa sper decat la vecini normali. Evident ca chat-uiala lor nu m-a deranjat. Insa, observ ca perimetrul de siguranta din jurul micului meu colt de rai s-a stramtat.

Am avut acelasi sentiment si cand in cartier mi s-a mutat un fost coleg, cu care nu ma intelegeam mai deloc. Am avut un soc intr-o dimineata cand am dat nas in nas cu el si cu noua iubita (sunt 365 pe an, iar la anul, ca e bisect, va fi cu una in plus). In alta zi, a incercat unul sa ma agate pe strada, la 2 blocuri distanta de casa si iar am intrat in pamant. Nu-mi venea sa cred ca asa ceva se intampla atat de aproape de casa mea! In jurul casei mele ar trebui sa fie Zona Verde, ca in Bagdad. O zona securizata si demilitarizata in care invadatorii, pradatorii si parazitii de tot felul nu ar trebui sa aiba voie!

Inteleg ca lumea e in miscare, dar sa se miste in spatiul lor! Sa nu-mi intre mie in teritoriu! Ca le dau cu flit!

Imi doresc doar sa am atata putere financiara la un moment dat incat efectiv sa cumpar tot cartierul si sa il ingradesc, sa nu mai aiba voie tot felul de insecte si animale sa intre in coltul meu de rai!

Caut noi masuri de securitate, adaptate vremurilor! Pana acum m-am gandit la spray paralizant si fluier pentru caini (care cica functioneaza doar la cainii care aud, la aia surzi, nexam…). Alte solutii? Ce-mi mai ramane de facut ca sa ma simt bine in cartierul, in blocul si in casa mea?!


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.