Suricata în acţiune!

Experimentul parul

Acest articol a fost citit de 2771ori


Sursa foto

Dupa ani de zile, ma decid intr-o zi sa trec de la un kilometru si jumatate de par la cativa centimetri, cam asa, pana in umar. Motivele sunt multe. Iar care imi plange ca “vai, dar cum te-a lasat sufletul“, “trebuia sa il lasi“, “ce-ti veni?” si alte variatiuni pe tema, daca n-a avut niciodata in viata lui parul atat de lung, atunci n-avem ce discuta. Iar de l-a avut, atunci intrebarile n-au niciun rost. In al treilea rand, cred ca totusi vorbim de capul meu, nu al altuia. 🙂 (poate nu era clar)

Dar am divagat. Sa revin.

Dupa ce m-am tuns, m-am simtit fenomenal de bine. Evident, ca altfel n-o faceam. Apoi, nu pot sa zic exact din ce motiv, am inceput sa fiu curioasa care este parerea celor din jur. Nu atat daca sunt de acord sau nu cu noua freza (caci, nu-mi pasa), ci daca observa si/sau se mira de act in sine: tunsul. Si asa a inceput experimentul parul.

Asa cum probabil ati banuit, toate gagicile au fost pe faza din prima clipa cand m-au vazut cu replica seaca, sub forma de sentinta: “te-ai tuns!“. Apoi, curg laudele, parerile de bine, aprobarile, sfaturile etc. Ca gagicile, evident. 🙂 (de asta ne plac gagicile :P)

Mai greu, de fapt extraordinar de dificil a fost cu barbatii. In afara de cel personal, care ma astepta sa ma intorc de la coafor si mi-a zis doar “a, dar arati la fel” la care am replicat “pai, nu m-am dus sa fac operatie estetica, ci doar sa ma tund” (smart, ah? :D), restul masculilor au fost.. cat se poate de variati. Insa, variatiunile au fost toate pe aceeasi tema: n-au observat. 🙂

Primul testat, al ‘batran’. Dupa ce l-am intrebat “ce zici de freza mea?”, o privire mai seaca, lipsita de inteles, fara nicio aprobare si mai nedeslusita n-am vazut in viata mea. De parca imi facusem freza: linsa de vaca si prinsai moturi cu rahatel de soricel in cap, asa se uita. Am zis pas. N-am ce sa inteleg. Asa ca am trecut la urmatorul cobai.

De fapt au fost mai multi. La o iesire in oras, eu cu pletele in vant (alea mai putine de-acum), ei nimic. Bai, dar nicio privire, nimic. Si am fost super atenta la ei! Pana la urma i-am intrebat pe directelea, daca n-au observat ca m-am tuns. Ei, nu. Eu si mai mirata “bine, dar il aveam pana.. hat!“. La care unul mai zurbagiu ma intreaba pe un ton umoristic “pai si daca era pana.. hat, atunci cand stateai pe wc cum te descurcai?“. Ok, hai ca nu ajung nicaieri nici cu voi.

Alt grup de prieteni, aproximativ acelasi rezultat. “Serios, te-ai tuns?! Dar arati la fel“. Eu ochi dati peste cap! Cum se poate sa nu observe o modificare atat de mare, dar imediat le sare in ochi o pereche de blugi prea stramta sau o bluza prea decoltata?! Hello!! Ochii mei sunt mai sus!!!!!!!

Trecem mai departe. Niciunul nu a recunoscut nimic. (oare daca imi radeam o spranceana era acelasi lucru pentru ei, ma repet: ochii mei sunt mai sus!!!!)

Intr-un final, dupa 2 saptamani de experimentat, deja obosisem sa obtin aceleasi rezultate. Ce sa-i faci, populatia masculina se pare ca este destul de omogena. Pana cand ajung intr-o zi la dentist. Si-mi zice “te-ai tuns?“. Opa!

Dupa cum observati, omul banuia ceva, dar dupa tonul vocii era nesigur. Dupa ce i-am confirmat am stat un pic si m-am gandit, de ce totusi observa asta un om pe care il vedeam o data la 2-3 saptamani si nu au observat cei pe care i-am vazut mai des si cu care am stat mai mult (sa mai zic ca uneori am si dat din plete?)?! Apoi mi-am dat seama. Pentru ca de fiecare data cand scuipam, imi tineam parul. Deci, dupa tonul lui mirat si faptul ca nu era chiar sigur, nici dentistul nu putea sa schimbe rezultatul experimentului. El doar banuia ca m-AS fi tuns. 😉

Concluzia: barbatii sunt orbi. Nu mai luati in calcul reclamele alea cu “oh, vai, iubita mea, ce culoare strasnica de par ai, vai dar miroase a….blablabla“. Va zic eu ca sunt total paraleli. Chiar daca locuiti cu el, ba chiar dormiti in acelasi pat noapte de noapte, el n-o sa observe nici rochia aia noua (si nici n-o sa care sticloiul cu Perwoll ca in reclame) si nici n-o sa stie daca v-ati luat un gablont in plus, iar de multe ori unii chiar uita ce culoare au ochii prietenei lor (de ziua de nastere nu mai zic, e deja tabu!). Pentru ca asa sunt ei. Nu sunt formati sa fie atenti la detalii.

Vestea buna este ca studiile spun ca este normal ce se intampla. Vestea proasta este ca, desi noi am vrea sa fim observate si admirate si etc, nu cred ca v-ati dori sa aveti pe unul in preajma care sa fie atent la orice detaliu legat de voi, pentru ca exista o probabilitate ridicata ca daca observa sa fie… un pic gay.. sau inspre gay. Probabil ca “a real man never gives a shit about your hairdo”. 🙂


6 Responses to “Experimentul parul

  1. ei lasa, ca pina la umeri e ok!
    periuta sa nu fi devenit …

  2. Si eu m-am tuns la inceputul anului, dupa ce am decis asa deodata ca din bruneta sa ma fac din nou blonda ca pe vremea liceului. Zis si facut. Decolorat, vopsit, tuns, iar decolorat inca putin, iar tuns, facut suvite, iar tuns…de la lungime pana pe umeri am ajuns la freza “short bob” dar imi ssade bine blondie. 🙂

    • Gabitelu

      hehe, short bob 😛 Trebuie sa fie misto 🙂 Eu nu am nici ‘material’ de calitate ca sa fiu prea temerara, tocmai de aia l-am lasat in voia lui.

  3. Gabi

    Pics pe FB or it didn’t happen!
    PS si eu m-am tuns in iulie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *