Suricata în acţiune!

Soferi, sariti la cafteala!

Acest articol a fost citit de 5806ori


Sursa foto

Ati vazut voi la stiri reportaje si filmulete despre soferi care se iau la pumni si picioare in trafic? Eh, eu am avut “placerea” sa vad pe viu asa ceva.

Sunt impotriva violentei, asa ca ma crispez toata si imi vine sa fug de cate ori vad ca se incing spiritele asa de mult in unii de incep sa se loveasca ca chiorii.

S-a petrecut intr-o dimineata pe cand ma duceam inspre treburile mele, la mine in cartier. Strada nu e intens circulata, cu doua benzi pe sens dintre care una, evident, ocupata de masini parcate. Unul cu un sedan a oprit pe dreapta un pic, in paralel cu masinile parcate. Pesemne cauta o adresa sau pe cineva. Din spatele lui, l-a claxonat o camioneta, care nu avea loc sa treaca de el. E, sa vezi ce s-au aprins cocosii nostri.

Imediat a iesi nenea soferul din sedan si s-a indreptat spre usa soferului de pe camioneta. Eram suficient de aproape incat sa vad scena, dar nu indeajuns de aproape incat sa aud ‘discutiile’ (a se citi: injuraturi).

Nu imi dau seama de ce pe o strada pe care la ora aia nu treceau mai deloc masini, spre deosebire de, sa zicem, Bd. Magheru care e compact la orice ora din zi si din noapte, si nici de ce la ora aia de DIMINEATA cand nervii ar trebui sa fie pe jumatate adormiti, de ce au sarit astia doi la bataie. Prea multa cafea?!

Si sa fi vazut cum incepura sa isi azvarle pumni si sa se imbranceasca. Atat de brusc s-a intamplat totul, incat eu nici n-am putut sa am timp de reactie sa.. nimic! Probabil ca eram si socata… Mai ales ca nu intelegeam de ce acolo, pe un drum pe care nu trecea nimeni, si mai ales dimineata, de ce se intampla asta?! Pentru ca ai zice ca omul e iritat mai rau seara, cand e extenuat de munca si alergatura, dar atunci si acolo?!

Sau poate se cunosteau de mai demult, iar acum isi platea fiecare datoria catre celalalt?! Evident, cu pumni si imbranceli, asa, imi mijlocul strazii, fara spectatori! M-am simtit agresata vizual! Va jur… oh, groaza!! As fi fugit!

Mai ciudat era faptul ca tipul din sedan, cel care a sarit primul la scandal, era imbracat in costum! Cam ce spune asta despre caracterul unui om, cand sari la bataie in costum?! Ori ca e costumul ieftin si nu iti pasa ca il poti sfasia (nu cred, poate asa gandesc femeile…) ori ca, intr-adevar, haina nu il face pe om, iar el are o calitate morala indoielnica. Adica, parca te-ai astepta mai mult de la nenea soferul de pe camioneta sa sara primul la bataie, asa e gandirea populara. Asta de pe camioneta era imbracat in salopeta, deci parea pregatit sa actioneze oricand omul! Dar nu, n-a sarit el primul la cafteala!

Intamplator, in fata mea mai erau doar doua persoane, doi tipi care au vazut si ei scena, iar unul dintre ei i-a dat celuilalt sa ii tina lucrurile (mapa, haina, ce mai avea), ca sa se duca sa desparta dobitocii. Intre timp, tot la fel de brusc, nici n-a apucat samariteanul nostru sa intervina intre cei doi (mai bine pentru el, cred…), ca s-au si intors fiecare in masina lui, s-au injurat de plecare, apoi fiecare s-a dus in .. a ma-sii.

Eu recunosc ca am trecut mai departe si nu mi-am dorit sa ma opresc sa asist. La naiba, daca nu eram in fusta, o luam la sanatoasa… Dar faldurile fustei nu m-au ajutat in sfortarea mentala de a fugi. Insa nu m-am putut opri sa nu ma intreb daca totusi ar fi fost o situatie limita si ar fi trebuit sa ma implic. Ce as fi facut atunci?!

In afara de panica (cel mai clasic sentiment…) ma gandeam la urmatoarea varianta: sa ma apropii la o distanta oarecare de cei doi batausi (unul in costum, iar altul in salopeta.. cat de .. ca la circ..), dar sa fie o distanta suficient de mare pentru mine incat sa imi pun fustele in cap si sa fug in cazul in care situatia s-ar fi intors impotriva mea, apoi sa le “comunic” celor doi ca daca nu se despart, sun la politie.

Vai, Gabitelule, te mananca undeva! Mai bine lasi oamenii sa se bata linistiti (imi place expresia asta, de parca esti linistit cand te bati.. ha!). Ca poate ti-o furi chiar tu si ajungi stire la ora 5. Pentru ca daca ei nu te cred ca tu chiar suni la politie si cred ca e un bluf (desi eu nu stiu sa joc la bluf, dar cine nu joaca poker cu mine nu stie asta ;)), te pot baga in colimator.

Noroc cu baiatul ala de s-a indreptat inspre ei. In sfarsit cineva lua atitudine (ceva rar in societatea noastra), pentru ca in tot scenariul asta din capul meu cu sunatul la politie, nici nu-mi puteam aminti numele strazii!! (“incepea cu R? sau cu V? sau cu T?… unde ma aflu?!?!”) Deci, strategia mea ar fi esuat lamentabil.

Eu nu contest aptitudinile de pugilist ale niciunul sofer, nu ma intereseaza cine are dreptate, cine n-a acordat prioritate, cine a zgariat si unde l-a busit, doar vreau sa nu se mai bata nimeni. Nu imi mai cauzati traume emotionale inutile! Sau poate e ceva normal la noi?! Si de ce ar fi normal? Pentru ca nu tin minte cand am facut scoala de soferi, pe langa examenul scris si cel practic, cel psihologic si cel medical, sa fi avut si un examen la box! De cand a inceput sa fie normal sa ne batem in trafic?! A inceput violenta in trafic sa fie parte din peisajul zilnic?!

Ca sa nu inchei pe un ton atat de nedumerit si pesimist, ma gandesc oare care ar fi fost situatia daca cei doi soferi ar fi fost femei? Iar una din ele sa fi fost neaparat in rochie si cu tocuri. Oare cat ar fi durat paruiala? Sau oare se termina si asta ca in majoritatea fanteziilor barbatilor intr-un ton.. lesbian?! kiss and make up? Iar daca tipul care venea sa le desparta se alegea cu un threesome?! Sau poate erau ajutate de cei din jur care ar fi aruncat pe ele cantitati industriale de caramel?! Hm, din ce observ, posibilitatile sunt infinite atunci cand se bat femeile.


8 Responses to “Soferi, sariti la cafteala!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.