Acest articol a fost citit de 2402ori
Mă simt iritată ca de iedera otrăvitoare când aud aşa ceva! Când aud de cazuri oribile de genul femeii ăleia din Gorj care şi-a adus sugarul la spital în greutate de 2 kilograme, la vârsta de 5 săptămâni, pe care îl hrănea doar cu ceai pe motiv că “sunt săraci”. Cum să nu te revolte aşa ceva…? Cum să nu te revolte prostia? Asistenta care povestea despre caz spunea că nici în cărţile de medicină nu a văzut aşa o stare proastă. Copilul era piele şi os. Aşa că, băi retarzilor, (căci uitaţi-vă la faţa mamei) de ce aduceţi copii pe lumea asta dacă ştiţi că nu aveţi cu ce să-i hrăniţi?! Dacă ştiţi că nu aveţi condiţii de trai?! Dacă nu sunteţi doar săraci, dar şi proşti?!
Nu e simplu doar să te revolţi în faţa unor asemenea dezastre, trebuie să existe şi soluţii. Nu susţin întreruperea sarcinii, să nu se înţeleagă greşit, prevenirea ei cred că este cea mai bună soluţie. Însă nu sunt tâmpită să cred că oamenii ăştia au cultură de vreun fel, darămite cunoştinţe despre prevenirea sarcinii. Mă îndoiesc că au auzit vreodată în viaţa lor de pilule anticoncepţionale sau de prezervative. Şi mă gândesc că ar fi interesant să aud de campanii ale marilor companii producătoare de prezervative (măcar) în sensul informării şi educării şi a celor care locuiesc în locuri uitate de lume şi care doresc, conform instinctului animalic, mai ales când un mascul are o femelă pe lângă el, să şi-o poată trage în linişte şi fără bătăi de cap! (oare ce mascul are femela asta de mai sus pe lângă el, şi oare cum îi suceşte minţile?!)
De ce nu aud că Durex, LovePlus sau alţi producători nu se bagă şi în astfel de campanii?! Campanii pentru prostime?! Probabil şi voi, dragi producători, aţi auzit de CRS (corporate social responsability). O responsabilitatea mai mare decât asta nu cred că găsiţi pe meleagurile noastre! Pentru că noi ca popor nu trebuie doar să ne facem griji pentru sarcini nedorite per ansamblu, ci şi de calitatea celor care rămân! V-aţi gândit, dragi producători de jucării anti-copii?
Băi, nene, unde o să ajungem aşa? Având în vedere ritmul în care se copulează populaţiile astea sărace, nevoiaşe şi ţiganii (dacă văd o realitate nu mă numesc rasistă), populaţii care nu îşi fac niciodată griji pentru ziua de mâine, cum ne facem noi, ceilalţi, plus griji referitoare la cu ce o să îi hrănim şi îmbrăcăm pe noii veniţi pe lumea asta, mă gândesc că vom ajunge în câţiva ani să fim majoritari idioţi, proşti şi ţigani. Deduc oare greşit?!
Nici nu vorbesc despre educaţia legată de BTS (boli cu transmitere sexuală).
Ceai? (hai că sar de la una la alta) Cum să hrăneşti un nou-născut doar cu ceai? Că mare “piept” nu ai (hello, se cheamă sân sau ţâţă, nu piept! Nu suport formularea asta! Zi-i cum este!)
Iar “protecţia copilului”, ce face PROTECŢIA copilului?! În cel mai rău/bun caz scoate copilul din sânul familiei neglijente. Dar ce face cu el? Îl pune într-un cămin de copii sau într-o familie adoptivă sau cu mamă surogat. Deja este un împăienjeniş de reguli şi birocraţie din care cu siguranţă pot spune un lucru: ăla nu o să ma fie om!
Aşadar, ne vom umple pe viitor de progenituri ale unor oameni de o inteligenţă îndoielnică, progenituri care vor avea o copilărie chinuită, vor deveni niste adulţi traumatizaţi, frustraţi şi cu cicatrici sufleteşti şi emoţionale, care numai oameni nu vor fi. Desigur, există şi excepţii, însă tocmai de aia se numesc “excepţii” pentru că sunt rare, iar regula este cea de mai sus. Deci, încotro ne îndreptăm? Într-o ţară în care fiecare f*te pe cine prinde, face copii pe bandă rulantă, îi abandonează sau îi creşte în condiţii mizere, mulţi dintre ei ajungând cerşetori, beţivi sau hoţi, în principiu nişte oameni distruşi. Nu vă agăţaţi de speranţa că există şi excepţii printre ei!
Nu mai suport să aud că familii sarace care nu-şi permit să crească un copil, asta după ce în multe cazuri DEJA mai au 3-4-5 guri de hrănit, nu ştiu cum să mai scape de ei, iar oameni care îşi doresc, educaţi şi care chiar se gândesc la viitor, nu reuşesc să facă măcar unul şi apelează la insemninări şi lungi şiruri de vizite la doctor. Nu mai suport aşa ceva! Nu mai suport să aud de săraci potenţi şi futăcioşi şi de oameni capabili, dar impotenţi.
Împărţiţi-le şi băgaţi-le cu forţa prezervativul! Faceţi educaţie cu ei! Dragi Durex, Love Plus sau alţii care mai sunteţi! Ajutaţi România!
PS: Recomandare film: Idiocracy (2006)
Pingback: Părinţi cu copii indisciplinaţi – realitate vs ficţiune | Găbiţelu