Timbre cu mere aveti? Dar smartass serviti?

Sunt unii care ii considera ciudati pe cei care au hobby-uri. Ca si cum daca tu colectionezi ceva, esti un freak. Cam asa cred unii. Iar mistoul si atitudinea smartass le este foarte la indemana. Dar sa nu ma ambalez prea tare, ci sa va povestesc.

Nu v-am mai zis de mult nimic despre hobby-ul meu cu cartile postale si postcrossing.com pentru ca nu vreau sa ii plictisesc de moarte pe cei care n-au treaba cu hobby-urile astea. Poate voi mai reveni din cand in cand cu ceva poze, ca sa vedeti totusi de ce imi plac. 🙂 [scrierile mele de dinainte despre acest hobby le gasiti aici, aici si aici]

Stiu, suntem cu totii diferiti. Unii au hobby-uri, altii le inteleg dar nu le practica, iar altii fac misto. Pentru ca nu inteleg nimic. Deci, sunt smartasses.

Imi pica intr-o zi pe postcrossing sa trimit o carte postala unei tipe. Printre altele, tipa scria in profilul ei ca ii plac merele. Ei, acuma, daca femeii ii plac merele, zic, hai sa-i trimit ceva cu mere. Daca pot sa fac un om fericit, de ce nu? N-aveam carte postala cu mere, nimic cu mere. Insa, intamplator, tocmai fusese o emisiune recenta de timbre cu mere. Iar eu, ghinion, avusesem un timbru cu mere, dar tocmai il folosisem la alta carte postala. Nici macar nu se uscase saliva pe el. La naiba! M-am cam ofticat la treaba asta… tocmai ce aveam ocazia sa fac un gest frumos, cand colo, merele tocmai se terminasera.

Vorbesc despre emisiunea asta:

Asa ca, desi aveam si alte timbre dar nu cu mere, ma decid sa mai verific totusi la niste oficii postale poate mai gasesc macar un singur timbru cu mere. Vi se pare ciudat pana aici? Nici mie.

“Buna ziua”
“Buna ziua”
“Aveti timbre de 1.6 lei cu mere? Vreau si eu unul.”
“N-avem, ne pare rau.”

La cateva oficii postale, asta a fost discutia. Pana la ultimul, unde am dat de o “inteligenta”…

O intreb pe oficianta de acolo, ca sa nu mai stau la coada aiurea daca n-are “as dori doar sa stiu daca aveti timbre din emisiunea cu mere, ca imi trebuie unul”. Femeia imi raspunde ca nu are, dar imi ofera altele. Refuz frumos, aveam si eu altele. Si in timp ce ma asez la o masa sa imi lipesc totusi un timbru din celelalte ale mele, aud urmatoarea discutie intre oficianta si persoana care urma dupa mine:

Oficianta “Cu ce va servesc?”
Tipa “Vreau si eu niste struguri. S-au copt? Ca tot e sezonul”

🙂
Acuma, ce sa zic, nu-mi pareai inteligenta de cand te-am vazut prima oara, insa clar mi-ai spulberat orice dubiu ca ai fi inteligenta atunci cand ai deschis gura. Nici nu ma obosesc sa te intreb daca stii ce e aia emisiune, pentru ca probabil o sa ma intrebi la ce ora se difuzeaza, eventual pe OTV. Otevisto, care esti.

Bine ca esti tu dashteapta!