Din categoria: închis la non-stop

Intru într-o zi în farmacie să cumpăr spirt. Uitasem când am fost în supermarket să cumpăr. Aşa că intru cu toate sarsanalele după mine în prima farmacie. Şi ghici ce? Îmi spune farmacista că nu mai au, “tocmai s-a terminat”. Poftim? Spirt?! N-am vrut să îi cer şi o aspirină că îmi era teamă de acelaşi răspuns. (Oare ăia de la supermarket erau mai bine aprovizionaţi?! Oare s-o fi terminat şi la ei spirtul?!). Dar voi ce naiba vindeţi acolo dacă nici spirt nu aveţi?!

Cum vine asta “tocmai s-a terminat?” dar ce, era ulei, zahăr sau orez şi aţi avut promoţie la el? 1,5 litri la preţ de 1?! Şi au dat năvală bolnavii să cumpere spirt? Sau vin sărbătorile şi au venit beţivii de pe la colţuri să cumpere spirt ca să îl bea pe post de tărie?

E criza de alcool? Penurie pre-Crăciunistă?! E grav atunci! Ce ne facem cu toţi ăia care or să-şi scoată ochii cu petarde acum de sărbători? Cu ce îi doftoricim?

Mie mi se pare culmea să nu aibă spirt la farmacie. Mă uit în jur, poate greşisem locul. Paharul cu şarpele era la locul lui. Crucea albastră-verde era acolo. Lumea în halate albe. Da, era farmacie clar. Marmacie cu reclamă chiar. Spre deosebire de bancurile cu iepuraşul care cere morcovi la farmacie, eu cerusem clasicul spirt. Mă uit acasă în DEX, scrie ca spirtul este “alcool medicinal = alcool etilic folosit în medicină ca dezinfectant.” Deci, trebuia să-l găsesc acolo. M-am liniştit, nu sunt nebună.

Sau poate sunt?…

Le-am trecut pragul cu aşteptări prea mari?