Să uit eu de Sfârşitul Lumii?

Vai, niciodata n-as putea uita de Sfarsitul Lumii, care are si nume si prenume, caci d-aia sta scris cu litere mari! Stiu ca a trecut ceva timp de la ultimul sfarsit de lume, dar nu vreau sa treaca timpul de tot fara sa imi exprim o dorinta.

As vrea ca macar o data si-odata sa ii aud pe toti distrusii saracii astia care se baga in buncăre la fiecare anunt de Sfarsit al Lumii, ca isi cer scuze public de fiecare data DUPA ce trece Sfarsitul Lumii linistit. Nu v-ati dori asta? Sa ii auziti pe toti idiotii chibzuitii si precautii Planetei ca apar la televizor a doua zi sau saptamana urmatoare si zic:

Dragii nostri,
Am fost niste idioti notorii ca ne-am adapostit in buncare si am facut calatorii pana la capatul pamantului in speranta ca macar de data asta trece Sfarsitul Lumii si pe la noi. Ne cerem scuze ca va poluam aerul cu prostia noastra si va consumam oxigenul de pomana! Ne pare rau ca va ocupam timpul de emisie cu pregatirile noastre pentru apocalipsa, dar am dori pe aceasta cale sa revendicam un mic procent din toata publicitatea care s-a facut pe seama fraierilor ca noi, caci fara noi, cei care vand produse pentru Sfarsitul Lumii si arsenal de protejare impotriva cataclismelor, n-ar fi facut bani!

Asta as vrea sa aud. Niste scuze publice! Daca nu in cadrul unui interviu in prime time, macar intr-o scrisoare publica! La final, dupa ce trece Apocalipsa care nu s-a intamplat, imi doresc sa ii vad la teve pe Gigicul si Miticul care s-au ascuns prin cine stie ce varf de munte sau in cine stie care grota, recunoscand ca sunt pur si simplu niste prosti. Sa zica “Sunt un un prost/o proasta (in functie de gen)“. Bineinteles, adaugand dezinvolt si “am cazut IAR in capcana”.

Bineinteles ca n-or sa inceteze sa ne ingrozeasca fenomenele extreme precum cutremurele, tsunami, uraganele, incendiile si altele, dar de aici si pana la a cadea de fi-e-ca-re (despartirea in silabe are rol de accentuare!) data prada in povestea Sfarsitului Lumii, mi se pare de o nerozie crunta!

Eu inteleg ca materialul genetic planetar se deterioreaza si scade in calitate odata cu trecerea generatiilor (fiind simplu de demonstrat matematic, populatia crescand, dar media IQ-ului scade.. dar ma pierd in detalii…), deci inteleg fenomenul, dar nu inceteaza sa ma uimeasca. De fapt, ma uimesc mai putin pregatirile pentru Sfarsitul Lumii decat adancirea in prostie. Este pur si simplu un show la care stau si ma uit cu gura cascata, ca la circ cand sunt martor la un numar de magie! Incredibil! Vad femeia taiata in doua de miliarde de ori, insa niciodata nu inceteaza sa ma mire numarul! Sunt eu nebuna?!

Probabil ca eu nu ma incadrez bine in peisajul asta si probabil ca si eu ar trebui sa imi cumpar o pusca, sa imi iau bocanci si geaca incalzita, costum anti radiatii si sa-mi fac o groapa in pamant sau sa ma mut in pivnita cladirii in care locuiesc. Caci daca nu pot sa ii infrang, trebuie sa ma alatur lor, nu? Da, probabil ar trebui sa fac si eu toate astea! Sau, mai bine doar continuu sa ma minunez cum de e taiata femeia aia in doua in continuare. Fascinant…

A, si voi visa in continuare la interviul cu înfrânţii Apocalipsei, cei care au asteptat-o si au fost lasati cu buza umflata.

Inca o intrebare: cum e sa te pregatesti toata viata pentru Sfarsitul Lumii si sa mori inainte sa se intample? Se pune ca a venit sau ca n-a venit? Asta e intrebarea! (si totusi, femeia aia taiata in doua continua sa ma fascineze…)