Acest articol a fost citit de 1670ori
Pentru ca am o problema si nu stiu sa spun “nu” am acceptat sa rezolv niste chestiuni pentru cineva. Asa ca am ajuns intr-o parte a orasului pe care nu o cunosteam.
Imi place sa visez ca sunt un om organizat, asa ca dupa ce ajung in apropierea locului intalnirii si pentru ca era o mare intersectie, sun persoana cu care trebuia sa ma intalnesc si o rog sa ma indrume inspre ea. Ii spun ca ma aflu in dreptul magazinului X si ii descriu si ce altceva mai vad in jur (asa am invatat eu de la Discovery, sa dau cat mai multe detalii). Persoana imi spune cu o foarte mare siguranta in voce “perfect, traverseaza inspre piata Z, faci stanga si mergi paralel cu bulevardul, la a 4-a scara de bloc te astept”. Zis si facut.
Urmez intocmai indicatiile. Numai ca dupa ce fac stanga si merg eu circa 10 minute, ce sa vezi? Mai aveam un pic si ieseam din oras. Blocurile incepusera sa se rareasca… Am intrebat eu cetatenii “mai sunt blocuri inainte?”, ei “da”. Si merg eu ce merg, pana ajung la o benzinarie. Acolo a inceput sa mi se aprinda un bec ca nu-i a buna.
Ma gandesc pe cine sa sun sa aflu unde sunt, pentru ca a fomeie care mi-a dat indicatiile cu traversezi si stanga era clar ca gresise undeva, pentru ca eu mai aveam un pic si ma duceam sa culeg porumbul. Plus ca daca reveneam cu telefon exista posibilitatea sa izbucnesc in tipete daca ma lua cu “hai ca te astept de o vesnicie, nu mai vii?”. Ma gandesc mai bine si ma hotarasc sa sun un prieten. Un sofer care cunoaste zona. Din 3 vorbe m-a lamurit, o luasem, evident, in partea opusa.
Cand ajung la fomeie imi spune ce era de asteptat “eu ti-am zis sa mergi paralel cu bulevardul”. I-am raspuns ca paralel e si intr-o parte si in cealalta (serios?!). Mai adauga “ti-am zis sa faci stanga”. Bingo! Era de fapt la dreapta. Cealalta stanga.
Dupa ce-mi termin treburile cu ea, plec. Inainte, o intreb totusi de unde pot sa iau autobuzul XXX si imi spune iar o poveste halucinanta… Am zambit frumos si am plecat. Merg iar.. paralel cu bulevardul, ca sa dau de o alta mare intersectie… (Nu din nou…)
Pentru ca imi pierise de la prima abatere increderea in indicatiile fomeii , odata ajunsa in intersectie, intreb pe altcineva unde este statia XXX si mentionez “inspre centru”.
“a, sigur, mai mergeti 15 metri mai incolo, este dupa chiosc”
Gresit! Pentru ca, spre norocul meu, o aude cineva pe fomeia asta (oh, nu, alta…) si o corecteaza. Ea imi spusese sa iau autobuzul in directia opusa. Ca majoritatea ia autobuzul in directia aia si ca asta credea ca am intrebat-o si eu. Auzi tu. Daca toata lumea se duce intr-acolo, de ce nu m-as duce si eu?! Fereasca…
M-as fi descurcat si singura, dar era seara si nu ma puteam orienta in bezna aia amestecata cu lumini de faruri si stopuri de masini. Observ ca la mine era bezna afara, dar la oamenii astia era bezna in cap!
Mai oameni buni, aburitori si dezinformatori de ocazie, poate aveti nevoie de niste ponturi de supravietuire. In primul rand nu mi-e de mirare ca v-am intalnit pietoni si nu in spatele volanului. Acolo stanga e stanga si dreapta e dreapta. Exista totusi si confuzisti care incurca borcanele, asa ca nu va condamn total. In al doilea rand, daca toata lumea se indreapta intr-o directie, de ce credeti ca eu tot acolo ma duc?! Cuvintele pe care le scot din gura nu au sens?! “Centru” e tot una cu “inspre hypermarket”?! Dar nu in cele din urma, daca nu sunteti siguri, nu este nicio rusine sa spuneti ca nu stiti, ca nu va pasa sau ignorati-ma. Ca tot nu ne cunoastem. Nu va pot defaima in niciun fel ca n-ati stiut sa-mi dati indicatii. E fara suparare. Pe cuvant!
Cand am ajuns in sfarsit in cartiere cunoscute si de mine, mi-am facut cruce ca am scapat cu bine si de necunoscut, dar si de prostie.
Imi si imaginam ca daca pateam ceva si ma duceam la politie sa dau declaratie, era vai si amar de mine. Ar fi sunat in felul urmator “eram in zona… in zona… Intr-o zona. Au venit doi indivizi care aratau… care aratau… Nu stiu ca era bezna. Dar de fapt nu sunt nici macar sigura cati erau. Iar daca ma gandesc mai bine, nici nu stiu daca ma aflam in oras.”
Iar la intrebarea “dar ce cautati in zona aia, femeie singura si fara aparare?”,
as fi raspuns “stiti, eu aveam intentii sa ajung in centru, dar am ajuns acolo la indicatiile unor tampiti de pe strada”.
2 Responses to “Catre Mordor!”