Suricata în acţiune!

pisicaTag Archives

Partajul – acest monstru social

Sursa foto Discutam într-o zi cu o prietenă, cum ar fi să o iei razna când trebuie să faci partajul. Ce ar fi ca după ce ai trăit ani de zile cu el/ea, la final să vă ziceţi că nu se mai poate pentru că există “diferenţe ireconciliabile” (vai, ce nu sufăr exprimarea asta pompoasă care înseamnă un pur şi simplu “nu se mai suportă unul pe altul”), iar atunci să începeţi să vă împărţiţi bunurile şi fiecare să îşi… Continue reading »

Jurnal de pisică, fila a doua

Mă trezesc într-o dimineaţă singură. Nu ştiu unde s-au dus oamenii mei. Nu mă interesează neapărat toţi, decât dacă îmi oferă plăcerea mustăţilor mele, adică ficăţelul. Dar uite, şi-au adus aminte să îmi lase grăunţe cât timp sunt plecaţi. Nu prea le suport, mai ales că atunci când le mănânc fac sunete de şoricel care ronţăie, dar merge (hm, ar merge un şoricel, păcat că stau la bloc). Îmi e urât să stau singură în casă, hai să mă duc… Continue reading »

Din gradina Google adunate 9

kum se face freza creasta de cocos – cu k se face. Ca daca foloseai c nu mai intrebai de la bun inceput.

nici noi nu suntem normali – a, nici voi? Ce usurare, credeam ca suntem singurii.

de ce nu e bine sa trezesti pisica din somn – pentru ca e posibil sa iti traga doua labe peste ochi?! Nu stiu, imi dadeam si eu cu parerea.

fraierii se trezesc tarziu – filosofica afirmatie, dar eu totusi cred ca fraieri sunt aia care se trezesc devreme. Asa ma gandesc in fiecare dimineata… Continue reading »

Ziua cand nici iarba nu creste

Sursa foto N-am superstitii cu ziua de 13 si nici cu martea. Sunt zile ca oricare altele pentru mine. Dar am o problema grea cu Schimbarea la fata. Nu sunt nici religioasa, ci, asa cum spunea Cheloo intr-un interviu (vezi aici pe la minutul 18.00), consider lucrurile religioase un fel de “obligatii”. Dar asta e alta discutie. De unde si pana unde am eu superstitia asta? Pai, daca observi ca ti se intampla nasoale an de an in ziua aia,… Continue reading »

Jurnal de pisica

Dimineata ma scol cand aud ca s-a trezit fraierul ala de imi da de mancare. Ma duc pe la picioarele lui si ma incolacesc de ele. El crede ca il iubesc, dar de fapt sper in fiecare dimineata sa ii pun piedica, pentru ca oricum e adormit. Ma fac ca ii torc, pentru ca stiu ca dupa aia imi da un pic de ficatel. Dupa ce am mancat, scutur nervos din labute (ca si cand as avea caca pe ele)… Continue reading »