Suricata în acţiune!

Veşnica nedumerireCategory Archives

Insişti cât insişti, dar cât să insişti?


Sursa foto

Înţeleg perseverenţa, dar în limitele normalului. Poate că e în firea femeilor să insiste cu mâncarea (“hai, ia şi mănâncă!”, “ce să-ţi mai dea mama?”), cu întrebările (“te-ai îmbrăcat bine?”, “ţi-ai luat căciula?”), sau cu cicăleala (da, doamnelor, sunteţi nişte sublime). Dar toţi părinţii sunt aşa?

Poate că în timp se accentuează vena insistenţei Continue reading »


N-ai o tigara?


Sursa foto

Una dintre cele mai dubioase forme de cersetorie este cersetoria de tigari. Cand “saracul” care cere, nu cere de mancare sau bani (ceea ce ar parea initial relativ normal), ci tigari. Eu vad asta ca pe o forma elevata de cersetorie. Ca si cum si saracul isi permite sa faca un lucru scump, sa fumeze.

Mai, prietene, daca nu iti permiti sa fumezi, Continue reading »


Să deszăpezim râsetele autentice


Sursa foto

Plânge lumea p’aci cu lacrimi de crocodil că ninge. Mă mir şi eu, cum se miră şi alţii, de ce se plâng oamenii. Doar e iarna. În loc să vă întrebaţi de ce nu s-a întâmplat mai devreme, căci va fi vai şi amar de agricultura noastră la vară, aruncaţi cu sudalme înspre vreme. Bre, e normal, e iarnă!

Eu de abia aşteptam să ningă! Chiar dacă îi încurcă pe drumari, Continue reading »


Cât este salariul tău?


Sursa foto

Nu îmi plac întrebările despre cât câştig eu. Punct. La asta ar trebui să se rezume tot comentariul meu. Dar să elaborez, căci nu e bine să începi cu sfârşitul (decât dacă nu e film hollywood-ian cu pretenţii de Oscar). Am vrut de ceva vreme să abordez subiectul ăsta, iar azi, când e udătura asta afară, mi se pare Continue reading »

Colegul surpriză rezistă!


Sursa foto

Cred că avem cu toţii la serviciu un coleg încurcă-lume. Unul care are două mâini stângi. Ăla de care fuge toată lumea mâncând pământul. Ţi-e şi frică uneori să îi dai ceva de făcut, pentru că nu ştii niciodată cu ce rezultate te alegi.

În mod miraculos, el are un loc de muncă! Iar de cele mai multe ori nu presupune eforturi supraomeneşti ca să îndeplinească sarcinile, însă aproape întotdeauna reuşeşte să încurce Continue reading »


Tatuaje cu aripi, cu cranii, cu foc, cu…


Sursa foto

Am idei putine, dar fixe. Asa ma stiu. Asa imi spune toata lumea. Una dintre ele este ca niciodata nu mi-as face un tatuaj. De fapt, daca stau si ma gandesc mai bine si am curajul sa imi pun toti tatuatii din lumea asta in cap, nu, chiar niciodata. Nu e loc de tagada.

Din cand in cand cred ca am dreptul la o opinie. Dupa ce am stat stramb si am judecat drept (visez eu), m-am decis ca daca tot n-are timp lumea sa ma asculte, sa am si eu un loc al meu, liber, unde sa-mi insir ideile alea putine, dar fixe. Si uite asa s-a nascut blogul. Iar acum blogul asta personal mai inghite o idee. Am curajul sa spun ca nu agreez ideea Continue reading »


Goana dupa actele pierdute


Sursa foto

Ma cuprind forme diverse de nedumerire referitoare la multimea de acte pierdute pe care le-am vazut afisate prin diverse locuri de-a lungul anilor. Adica, omul isi pierde actele, cineva le gaseste si le lasa sa zaca intr-un geam, cum ar fi ghereta paznicului. Am vazut asta mai peste tot. Pe la intrarile in facultate (toate cele nshpe mii), in geamul ghiseelor de bilete, peste tot unde este un geam, este si un act pierdut.

Nu s-a gandit nimeni sa incerce cumva sa dea de omul ala Continue reading »


Obsesii si pe Marte, si pe Venus


Sursa foto

Eu nu stiu altfel, decat ca fiecare “tabara” are obsesiile ei. Legate de tabara proprie, dar si de tabara adversa.

Principala obsesie, iscata dintr-un sentiment de incredere in sine scazut, este problema marimii. Nu exista reguli scrise, insa cele purtate prin viu grai, spun ca trebuie sa fie mare. Ca asa e mai bine, zice-se. Zvonurile, si nu realitatea, alimenteaza obsesiile.

Si asa ajunge Venus sa isi faca operatii peste operatii Continue reading »


Oameni religioşi cu(fără) Dumnezeu


Sursa foto

N-am intrat in pauză astăzi cu blogul, doar am întârziat. Am stat ceva până mi-am adunat gândurile şi mi-am aşezat nedumeririle pe căprării. M-am lovit pentru a nşpe mia oară de evenimente legate de oameni religioşi, însă doar cu titulatura. Tot aşa cum există şi falşi veterani de război (care mai sunt, care nu…), falşi revoluţionari, tot aşa există şi falşi evlavioşi.

M-am trezit bombardată în ultima vreme de exemple ale unor personaje pe care le consider nişte deviaţii ale naturii, din rândurile celor convinşi ca ei Îl au pe Dumnezeu.

Aud ieri pe seară, într-o doară pe lângă televizor, că o maică stareţă de la Mănăstirea Tăriceni din judeţul Călăraşi a născut doi gemeni. Punct. Eh, cum vă sună asta? Continue reading »


Dragă Ştefan Bănică Jr


Sursa foto

Oare când o să ajungi şi tu la concluzia la care au ajuns şi ceilalţi, că ulciorul nu poate să meargă de prea multe ori la apă. Oare cât o să mai poţi tu să mulgi vaca asta din care scoţi atâtea concerte de Crăciun?

Să nu uităm şi că din ce aud, prezinţi şi pentru a douăsprezecea oară! (12, pentru cei care citesc greu pe litere) Mă bâţâi pintru matali, Continue reading »